Strategie fiscală: Reducerile de personal şi sistarea primelor vor continua în perioada 2012-2014

Guvernul va reduce deficitul bugetar pentru următorii trei ani apelând din nou la reduceri de personal, sistarea plăţii celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de vacanţă, pentru anul viitor fiind prevăzută şi îngheţarea în continuare a coeficienţilor de ierarhizare din Legea salarizării bugetare.

• ECONOMIC

  • Management privat pentru un sfert din companiile aflate în subordinea Ministerului Economiei 17:07
  • Şeful Băncii Mondiale: Economia mondială este la "un şoc distanţă" de o criză alimentară de amploare15:58
  • Donald Trump dă în judecată o companie israeliană care produce votca "Trump" 15:46
  • Curtea de Apel Bucureşti respinge irevocabil cererea de înfiinţare a companiei Hidroenergetica 15:39
  • Guvernul mizează pe 8,8 miliarde lei din controale mai dese la firme şi 160 milioane lei din averi 13:38

Strategie fiscală: Reducerile de personal şi sistarea primelor vor continua în perioada 2012-2014 (Imagine: Radu Iordache/Mediafax Foto)

Noile măsuri de austeritate sunt prevăzute în proiectul Strategiei fiscal-bugetare pentru 2012-2014, document obţinut de MEDIAFAX.

Pentru anii următori se intenţionează reducerea deficitului bugetar la 3%, în 2012, la 2,4%, în 2013, şi la 1,9%, în 2014. Documentul relevă însă că politica de cheltuieli pentru perioada 2012-2014 va fi în continuare una restrictivă şi că aceste ţinte de deficit vor fi atinse în condiţiile continuării reducerilor de personal, eliminării plăţilor celui de-al 13-lea salariu, a tichetelor de masă şi a primelor de vacanţă, pentru anul viitor făcându-se referire şi la "îngheţarea punctului de pensie".

Activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă va fi compensată şi anul viitor exclusiv prin ore libere.

Prin reduceri de personal, numărul de posturi va fi redus până anul viitor la 1,24 milioane angajaţi. În decembrie anul trecut, premierul Emil Boc anunţa că numărul de bugetari a scăzut la 1,27 milioane persoane.

"Anvelopa salarială pentru anul 2012 trebuie să se încadreze în 42,5 miliarde lei, respectiv 7,1% din PIB. Anvelopa salarială va fi menţinută în limitele convenite de 7,1% din PIB pentru anul 2012 în condiţiile eliminării celui de-al 13-lea salariu şi a primei de vacanţă, reducerii numărului de salariaţi din sectorul bugetar, care va continua prin înlocuirea unui singur salariat din şapte care părăsesc sistemul, îngheţarea punctului de pensie, implementarea legislaţiei în domeniul salarizării", este anunţat în document.

Cheltuielile cu salariile vor continua să fie limitate în 2013 şi 2014, la 6,7% din PIB şi, respectiv, la 6,4% din PIB.

În acelaşi timp, va fi continuată "aplicarea etapizată" a Legii-cadru de salarizare în sectorul bugetar, urmând însă ca anul viitor valoarea de referinţă corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 să fie menţinută la 600 lei, iar coeficienţii aferenţi claselor de salarizare să nu se aplice, după sistemul utilizat şi în acest an.

Pentru anul viitor, cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat au fost stabilite luându-se în calcul "creşteri salariale acordate în două tranşe", astfel încât în 2012 să fie recuperată integral diminuarea salarială din 2010.

Guvernul se va reuni astazi pentru a discuta despre Legea salarizarii unice

Şedinţă extraordinară de Guvern, astăzi, pe tema Legii salarizării unice

Legea salarizării unice s-a aflat printre subiectele ce au fost luate în discuţie în cadrul şedinţei de Guvern din această dimineaţă.

Şedinţă extraordinară de Guvern, astăzi, pe tema Legii salarizării unice Vezi Galerie Articol

Legea unică de salarizare a bugetarilor nu va fi întârziată. Premierul Emil Boc a declarat, în urma discuţiilor cu experţii FMI, că nu a cerut amânarea aplicării acestei legi şi că orice prelungire ar fi nejustificată.

Legea ar trebui aprobată până pe 31 octombrie şi aplicată începând cu 1 ianuarie 2010.

Guvernul va decide luni forma finală de limitare a indemnizaţiilor acordate mamelor în primii doi ani de creştere a copiilor, una dintre variante fiin

Spre deosebire de varianta propusă de guvernul Tăriceanu, care nu impunea un plafon maxim pentru astfel de indemnizaţii, noua formulă ar putea limita suma de bani primită pentru creşterea copilului la maximum trei salarii medii pe economie.

În octombrie, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1.795 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

"Sâmbătă vor avea loc nişte discuţii pregătitoare, pentru ca luni să punem în faţa guvernului mai multe variante şi să decidem în funcţie de bugetul care va fi alocat", a declarat noul ministru al Muncii, Marian Sârbu.

El a precizat că aceste indemnizaţii ar putea fi limitate în funcţie de bugetul alocat Ministerului Muncii în noul proiect de guvernare. O altă variantă ar viza acordarea indemnizaţiei de 85% din veniturile obţinute de mamă în ultimul an înaintea naşterii, prin repartizarea pe grupe, în funcţie de câştigurile obţinute.

Tot luni, Guvernul va decide şi dacă punctul de pensie va fi majorat la 45% din salariul mediu brut pe economie şi asupra introducerii salariului minim brut pe economie de 600 lei, începând cu 1 ianuarie 2009.

"Nu am primit niciun semn până în prezent legat de care va fi suma acordată, dar deciziile vor trebui luate în aşa fel încât nici populaţia să nu fie afectată, în condiţiile unei perioade de criză", a mai spus Sârbu.

Ministrul Muncii declara săptămâna trecută că nu sunt prevăzute termene clare în ce priveşte majorările, subliniind că "ar fi o ipocrizie" să anunţe înainte de adoptarea noului buget că "de la 1 ianuarie mamele pot beneficia de majorarea la 85% din venituri a indemnizaţiei de creştere a copilului".

Guvernul a aprobat a patra rectificare bugetară din acest an

Mai multe ministere au, de astăzi, mai puţini bani de cheltuit. Guvernul a tăiat peste două miliarde de lei de la instituţiile care nu şi-au consumat fondurile primite de la buget şi le-a distribuit altor ministere, care au mai mare nevoie. Ministerul Muncii primeşte cei mai mulţi bani pentru plata pensiilor şi a ajutoarelor sociale.

18 ministere şi instituţii publice au mai puţini bani în conturi începând de astăzi. Guvernul a strâns două miliarde de lei - bani necheltuiţi de la instituţiile din subordine şi urmează să vireze sumele în conturile altor cinci ministere.

Ministerul Muncii primeşte un miliard şi 85 de milioane de lei. Banii vor fi folosiţi pentru o serie de ajutoare sociale şi anume: transferuri către unităţi ale administraţiei publice pentru acoperirea drepturilor ale persoanelor cu handicap în valoare de 119 milioane de lei, asistenţa socială în valoare de 965 milioane de lei, pensii de agricultori, indemnizaţii veterani de război, indemnizaţii reparatorii la persoanele persecutate din motive etnice şi politice cu o sumă totală de 608 milioane de lei. Alte categorii care vor mai primi bani sunt alocaţiile de copii în valoare de 339 de milioane de lei şi indemnizaţii de creştere de copii, 18.6 milioane de lei.

Ministerul Sănătăţii primeşte 70 de milioane de lei pentru plata salariilor personalului din sectorul sanitar. Bani în plus primesc şi Ministerul de Finanţe, AVAS, Parchetul General.

Şi autorităţile locale primesc 570 milioane lei pentru diverse cheltuieli. Potrivit Ministerului de Finanţe, în urma redistribuirii acestor fonduri, deficitul bugetar nu are de suferit şi se menţine la 2-3 procente din PIB.

S-au alocat şi sume suplimentare pentru tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani care vor să se deplaseze în localitatea de domiciliu pentru a vota pe 30 noiembrie. Călătoriile lor vor putea fi decontate ulterior.