roiectul de lege al noului Cod al Muncii sta sub semnul austeritatii. Noile specificari se rezuma, in principal, la scaderea drepturilor angajatului si marirea indatoririlor pe care acesta le are fata de angajator. Afla care sunt noile prevederi ale Codului Muncii si ce drepturi le-au mai ramas salariatilor.
Perioada obligatorie de concediu neintrerupt
sxc.hu
Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt, pentru situatiile in care concediul este programat fractionat, va fi redusa de la 15 la 10 zile, propunerea fiind prevazuta in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Proiectul de act normativ prevede ca in cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt, fata de 15 zile, prevazute in legislatia actuala.
Proiectul de lege mai prevede ca daca, pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihna cu o durata mai mare decat cea la care ar fi avut dreptul in raport cu activitatea prestata in anul respectiv, angajatorul va putea retine din salariul angajatului indemnizatia de concediu aferenta perioadei de depasire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzatoare a duratei concediului de odihna in anul urmator.
Proiectul de act normativ prevede ca in cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt, fata de 15 zile, prevazute in legislatia actuala.
Proiectul de lege mai prevede ca daca, pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihna cu o durata mai mare decat cea la care ar fi avut dreptul in raport cu activitatea prestata in anul respectiv, angajatorul va putea retine din salariul angajatului indemnizatia de concediu aferenta perioadei de depasire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzatoare a duratei concediului de odihna in anul urmator.
Preavizul impus salariatului demisionar va fi extins
sxc.hu
Termenul de preaviz impus angajatului care demisioneaza va fi extins de la maximum 15 zile la cel putin 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, si de la 30 la 45 zile pentru salariatii cu functii de conducere, releva proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Documentul stabileste totodata ca angajatorul va fi obligat sa inregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.
"Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere", se arata in proiect.
Forma actuala a Codului Muncii stabileste ca termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau in contractele colective de munca si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
Proiectul stabileste totodata in mod clar ca un contract individual de munca este suspendat de drept si pentru participarea la greva, dar fara ca suspendarea sa fie efectuata din initiativa salariatului. In acelasi timp, prevederea conform careia contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului ca sanctiune disciplinara va fi abrogata.
Din initiativa angajatorului, contractul individual de munca va putea fi suspendat si in cazul reducerii temporare a activitatii, nu doar a intreruperii activitatii, ca si pe durata suspendarii de catre autoritati a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pentru perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului. In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii, unitatea poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii.
Modul de realizare a obiectivelor de performanta va fi luat in calcul in ceea ce priveste concedierile colective, iar interdictia impusa angajatorul de a efectua noi incadari in munca pe locurile salariatilor concediati, timp de 9 luni de la data concedierii acestora, va fi eliminata.
In cazul in care contractul a fost suspendat pe durata cercetarii disciplinare prealabile a angajatului sau cercetarii judiciare a acestuia pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta si daca ulterior se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.
Salariatii nu vor putea fi concediati pe durata concediului paternal.
"De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala", se mai arata in document.
Delegarea angajatului la un alt loc de munca poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 zile si se poate prelungi cu acordul salariatului din doua in doua luni, nu cu cel mult 60 zile ca in prezent.
Documentul stabileste totodata ca angajatorul va fi obligat sa inregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.
"Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere", se arata in proiect.
Forma actuala a Codului Muncii stabileste ca termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau in contractele colective de munca si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
Proiectul stabileste totodata in mod clar ca un contract individual de munca este suspendat de drept si pentru participarea la greva, dar fara ca suspendarea sa fie efectuata din initiativa salariatului. In acelasi timp, prevederea conform careia contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului ca sanctiune disciplinara va fi abrogata.
Din initiativa angajatorului, contractul individual de munca va putea fi suspendat si in cazul reducerii temporare a activitatii, nu doar a intreruperii activitatii, ca si pe durata suspendarii de catre autoritati a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pentru perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului. In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii, unitatea poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii.
Modul de realizare a obiectivelor de performanta va fi luat in calcul in ceea ce priveste concedierile colective, iar interdictia impusa angajatorul de a efectua noi incadari in munca pe locurile salariatilor concediati, timp de 9 luni de la data concedierii acestora, va fi eliminata.
In cazul in care contractul a fost suspendat pe durata cercetarii disciplinare prealabile a angajatului sau cercetarii judiciare a acestuia pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta si daca ulterior se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.
Salariatii nu vor putea fi concediati pe durata concediului paternal.
"De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala", se mai arata in document.
Delegarea angajatului la un alt loc de munca poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 zile si se poate prelungi cu acordul salariatului din doua in doua luni, nu cu cel mult 60 zile ca in prezent.
Care este perioada in care poate fi compensata munca suplimentara?
Perioada in care munca suplimentara poate fi compensata prin ore libere platite va fi prelungita de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Articolul 119 din Codul Muncii, care stabileste compensarea muncii suplimentare, va fi completat cu un nou alineat, care prevede ca, in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul va avea posibilitatea de a acorda zile libere platite ce se vor constitui intr-un cont cu care acesta va putea sa compenseze, in avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.
Perioada de proba la angajare, extinsa
Perioada de proba in care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsa, iar contractul de munca poate inceta fara preaviz pe durata sau la sfarsitul acestei perioade, angajatorul avand dreptul sa incadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru acelasi post in intervalul de proba.
Noile reguli privind piata muncii sunt prevazute in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Conform documentului, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.
Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura trebuie sa fie specificate in contractul individual de munca.
Angajatorul va avea dreptul de a stabili obiective de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.
Conform legii, o persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Va fi insa abrogata prevederea conform careia in situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.
In acelasi timp, va fi interzis cumulul a mai mult de doua functii cu norma intreaga la acelasi angajator.
Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita incadrarea in munca de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.
Noile reguli privind piata muncii sunt prevazute in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Conform documentului, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.
Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura trebuie sa fie specificate in contractul individual de munca.
Angajatorul va avea dreptul de a stabili obiective de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.
Conform legii, o persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Va fi insa abrogata prevederea conform careia in situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.
In acelasi timp, va fi interzis cumulul a mai mult de doua functii cu norma intreaga la acelasi angajator.
Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita incadrarea in munca de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.
- Cum vor fii verficati viitorii salariati?
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice (fata de 30 zile in prezent) pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice (90 zile in prezent) pentru functiile de conducere. Aptitudinile profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioada de proba de maximum 30 zile calendaristice.
Vor fi insa abrogate prevederile care stabilesc ca, in cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are un caracter exceptional care nu poate depasi 5 zile lucratoare si ca absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba de cel mult 6 luni. Va fi abrogata si interdictia de angajare succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.
In schimb, noul Cod al Muncii va stabili ca, pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta printr-o notificare scrisa, dar fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti.
Pe durata perioadei de proba, salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.
La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca pe perioada executarii contractului, sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe perioada executarii contractului.
Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere directa intre salariat si angajator, reprezentand o cheltuiala efectuata de angajator, deductibila la calculul profitului impozabil si impozitata la persoana fizica beneficiara.
Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese.
Angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand din luna urmatoare notificarii scrise a angajatului privind denuntarea acesteia.
Vor fi abrogate prevederile care stabilesc ca aceasta clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum doi ani de la data incetarii contractului individual de munca si nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine.
In ceea ce priveste clauza de confidentialitate, proiectul stabileste ca partile convin astfel ca, pe toata durata contractului individual de munca, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca, in schimbul unei indemnizatii de confidentialitate lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de valabilitate a contractului.
Indemnizatia de confidentialitate lunara datorata salariatului nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere directa intre salariat si angajator, reprezentand tot o cheltuiala efectuata de angajator, deductibila la calculul profitului impozabil, si impozitata la persoana fizica beneficiara.
Va fi abrogata prevederea actuala care stabileste ca, in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.
Documentul interzice, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite, fara sa mai faca referire la munci sau activitati "imorale", ca in legislatia actuala.
Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare.
Persoana selectata in vederea angajarii va fi informata, in afara de riscurile specifice postului, durata normala a muncii, conditiile preavizului si durata concediului, si despre obiectivele de performanta si criteriile de evaluare a realizarii acestora. Orice modificare a unuia dintre aceste elemente in timpul executarii contractului individual de munca va impune incheierea unui act aditional la contract, in 15 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, inclusiv in situatiile in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil. In prezent, situatiile in care modificarea rezulta din lege sau din contractul colectiv sunt exceptate de la aceasta obligatie.
La solicitarea salariatului, dar si a unui fost salariat, angajatorul va fi obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate
Reprezentantii salariatilor vor putea negocia contractul colectiv de munca
sxc.hu
Reprezentantii salariatilor din unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative vor putea sa negocieze contractul colectiv de munca, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
In cazul angajatorilor la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati, in unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop.
Proiectul de act normativ stabileste o noua atributie pentru acestia, respectiv negocierea contractului colectiv de munca.
Potrivit legislatiei in vigoare, reprezentantii salariatilor au ca atributii principale urmarirea respectarii drepturilor salariatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu contractul colectiv de munca aplicabil, cu contractele individuale de munca si cu regulamentul intern, participarea la elaborarea regulamentului intern, promovarea intereselor salariatilor referitoare la salariu, conditii de munca, timp de munca si timp de odihna, stabilitate in munca, precum si orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de munca si sesizarea inspectoratului de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munca aplicabil.
In cazul angajatorilor la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati, in unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop.
Proiectul de act normativ stabileste o noua atributie pentru acestia, respectiv negocierea contractului colectiv de munca.
Potrivit legislatiei in vigoare, reprezentantii salariatilor au ca atributii principale urmarirea respectarii drepturilor salariatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu contractul colectiv de munca aplicabil, cu contractele individuale de munca si cu regulamentul intern, participarea la elaborarea regulamentului intern, promovarea intereselor salariatilor referitoare la salariu, conditii de munca, timp de munca si timp de odihna, stabilitate in munca, precum si orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de munca si sesizarea inspectoratului de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munca aplicabil.
Sarcina probei in conflictele de munca va reveni reclamantului, nu angajatorului
sxc.hu
Sarcina probei in conflictele de munca va reveni reclamantului, si nu angajatorului asa cum prevde legislatia in vigoare, propunerea de modificare fiind cuprinsa in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Actualul Cod al Muncii prevede ca sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Proiectul de lege propune insa modificarea articolului 287 din Codul Muncii, astfel incat sarcina probei in conflictele de munca sa revina reclamantului.
Actualul Cod al Muncii prevede ca sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Proiectul de lege propune insa modificarea articolului 287 din Codul Muncii, astfel incat sarcina probei in conflictele de munca sa revina reclamantului.
Angajatorii pot obliga salariatii sa plateasca pagubele materiale
sxc.hu
Angajatorii vor avea dreptul sa oblige salariatii sa plateasca pagubele materiale inregistrate din vina acestora, intr-un termen care porneste de la 30 zile de la data comunicarii, si le vor retine din salariu contravaloarea pagubei daca acesta refuza sa achite suma in termenul stabilit.
"In situatia in care angajatorul constata ca angajatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita angajatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicari. In cazul in care angajatul refuza restituirea in termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului in cauza", se arata in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Salariatii vor fi exceptati de raspundere doar pentru pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate ori pentru pagube care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
"In situatia in care angajatorul constata ca angajatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita angajatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicari. In cazul in care angajatul refuza restituirea in termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului in cauza", se arata in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Salariatii vor fi exceptati de raspundere doar pentru pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate ori pentru pagube care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
Durata timpului de munca va ramane la 48 ore saptamanal, inclusiv ore suplimentare
sxc.hu
Durata maxima legala a timpului de munca va fi pastrata la 48 de ore pe saptamana, dar perioada de referinta in functie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsa cu o luna, la patru luni, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
"Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana", se arata in proiect.
Actualul Cod al Muncii stabileste o perioada de referinta de 3 luni luata in calcul pentru depasirea duratei maxime a timpului de munca.
Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni (fata de 12 luni in prezent).
"Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta, dar pentru perioade de referinta care in nici un caz sa nu depaseasca 12 luni", se arata in proiect.
La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.
Aceste prevederi nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.
Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, numai in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca si in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul de munca de nivel superior. In acest caz, angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
Salariatii de noapte beneficiaza de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.
Documentul abroga totodata prevederea conform careia durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade, respectiv o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
"Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana", se arata in proiect.
Actualul Cod al Muncii stabileste o perioada de referinta de 3 luni luata in calcul pentru depasirea duratei maxime a timpului de munca.
Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni (fata de 12 luni in prezent).
"Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta, dar pentru perioade de referinta care in nici un caz sa nu depaseasca 12 luni", se arata in proiect.
La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.
Aceste prevederi nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.
Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, numai in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca si in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul de munca de nivel superior. In acest caz, angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
Salariatii de noapte beneficiaza de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.
Documentul abroga totodata prevederea conform careia durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade, respectiv o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
