Productivitatea muncii din Europa, mai grava decat datoriile
cheltuielile nu au cum sa creasca pentru ca europenii inca incearca sa isi plateasca datoriile, iar imbatranirea populatiei nu face decat sa traga in jos consumul. In acelasi timp, guvernele se chinuie sa isi reduca deficitele si au inlocuit stimulentele pentru cresterea economiei cu bugete de austeritate.
Adevarata problema este, insa, productivitatea scazuta. PIB-ul pe cap de locuitor din Europa este cu 24% mai mic decat cel din SUA, diferenta de venituri fiind de 4,5 trilioane de dolari in fiecare an, potrivit NewsWeek.
Astfel, principalul motiv pentru care economia nu creste cum ar trebui este decalajul mare de productivitate, Europa luand de una singura decizia de a avea mai mult timp liber si de a munci mai putin. Totusi, chiar si atunci cand lucreaza, europenii par sa munceasca mai putin productiv decat americanii, ceea ce inseamna ca Europa are mare nevoie de un nou val de reforme structurale pentru a se dezvolta si a-si plati datoriile.
Europa a tinut pasul cu economia SUA o perioada de timp, diferentele aparand abia la mijlocul anilor '90. Acum, studiile arata ca ea ar trebui sa-si accelereze cresterea productivitatii cu aproximativ 30% doar pentru a-si pastra acelasi ritm de crestere economica. Pentru a ajunge din urma economia SUA ar avea nevoie, insa, de mult mai mult.
Analistii care o privesc din afara pot spune ca Europa s-a opus intotdeauna reformelor dure, iar reticenta a atins punctul maxim tocmai in aceste vremuri austere. Protestele care au izbucnit in Franta din cauza varstei de pensionare sunt cea mai buna dovada in acest sens.
Cu toate acestea, europenii fac o reforma, dar in propriul stil, fara sa importe idei. In ultimii 10-15 ani a avut loc o revolutie nevazuta in care s-a relaxat legislatia muncii, iar piata muncii a crescut cu 6%. Printre beneficiarii noilor reguli se afla in special femeile si persoanele in varsta. Astfel, contrar perceptiei tuturor, Europa are o piata a muncii mult mai dinamica decat cea americana si a reusit sa creeze 24 de milioane de locuri de munca intre 1995 si 2008, fata de doar 20 de milioane in SUA.
In mai putin de 20 de ani, angajarile in randul persoanelor in varsta au crescut cu 24% in Olanda si cu 21% in Germania ca urmare a stimulentelor acordate angajatorilor sau a cursurilor de pregatire. In acelasi timp, Suedia a reusit sa angajeze 88% din femei - cea mai mare rata din tarile dezvoltate - oferind servicii sociale ieftine de ingrijire a copiilor sau a batranilor.
Stimularea muncii in randul femeilor s-a facut si prin acordarea unei indemnizatii de crestere a copilului raportata la salariu si accesul la gradinite in functie de programul de lucru al mamei. De asemenea, doar 14% din femei au un job part-time, performanta obtinuta tot prin stimulentele fiscale inteligente aplicate de guvernul suedez.
Modelul tuturor trebuie sa fie Suedia
Asta inseamna ca exista reforme puse in aplicare si care isi produc efectele. Provocarea este, insa, sa se faca un pas inainte si sa se actioneze pe trei fronturi in acelasi timp: continuarea reformei de pe piata muncii, stimularea productivitatii in sectorul serviciilor si investitiile in inovatie.
Potrivit estimarilor, daca reformele de mai sus ar fi implementate in toate tarile europene, atunci productivitatea muncii ar creste cu 9% fara sa fie redus numarul de zile libere sau sa fie marit programul de lucru.
Pana nu va reusi, Europa va ramane in spatele SUA cu majoritatea indicatorilor privind competitivitatea de pe piata muncii. Are mai putine persoane intre 55 si 64 de ani in campul muncii (51% fata de 65%), o rata mai mare a somajului (media este cu 2,5% mai mare in ultimii zece ani), mai multe femei care lucreaza doar part-time si o perioada de zile libere platite care o depaseste cu cinci saptamani pe cea din SUA.
Serviciile sunt responsabile pentru doua treimi din diferenta de productivitate dintre Europa si SUA pentru ca firmele sunt obligate sa respecte reguli care le impiedica sa se dezvolte. In comert, de exemplu, legile impiedica deschiderea unor magazine tocmai in momentul sau locul in care sunt necesare. Totusi, cand Suedia a liberalizat normele de zonare din comert productivitatea a crescut semnificativ. Daca astfel de schimbari s-ar face peste tot pe continent, atunci productivitatea ar creste cu 20%.
In ceea ce priveste investitiile in inovare, acestea ar pune bazele dezvoltarii in economiile emergente europene si in industrii precum cea a tehnologiei ecologice.
Greseala pe care Europa risca sa o faca in acest moment este sa isi amane reformele din cauza situatiei economice dificile si sa dea vina pe criza pentru intarzierea lor. Modelul care ar trebui urmat si de celelalte economii este Suedia, care a raspuns unei crize din anii 1990 cu reforme de pe urma carora are de castigat si astazi. Ca si Suedia din acea perioada, Europa ar trebui sa priveasca actuala criza ca o oportunitate de transformare a intregii regiuni.
Adevarata problema este, insa, productivitatea scazuta. PIB-ul pe cap de locuitor din Europa este cu 24% mai mic decat cel din SUA, diferenta de venituri fiind de 4,5 trilioane de dolari in fiecare an, potrivit NewsWeek.
Astfel, principalul motiv pentru care economia nu creste cum ar trebui este decalajul mare de productivitate, Europa luand de una singura decizia de a avea mai mult timp liber si de a munci mai putin. Totusi, chiar si atunci cand lucreaza, europenii par sa munceasca mai putin productiv decat americanii, ceea ce inseamna ca Europa are mare nevoie de un nou val de reforme structurale pentru a se dezvolta si a-si plati datoriile.
Europa a tinut pasul cu economia SUA o perioada de timp, diferentele aparand abia la mijlocul anilor '90. Acum, studiile arata ca ea ar trebui sa-si accelereze cresterea productivitatii cu aproximativ 30% doar pentru a-si pastra acelasi ritm de crestere economica. Pentru a ajunge din urma economia SUA ar avea nevoie, insa, de mult mai mult.
Analistii care o privesc din afara pot spune ca Europa s-a opus intotdeauna reformelor dure, iar reticenta a atins punctul maxim tocmai in aceste vremuri austere. Protestele care au izbucnit in Franta din cauza varstei de pensionare sunt cea mai buna dovada in acest sens.
Cu toate acestea, europenii fac o reforma, dar in propriul stil, fara sa importe idei. In ultimii 10-15 ani a avut loc o revolutie nevazuta in care s-a relaxat legislatia muncii, iar piata muncii a crescut cu 6%. Printre beneficiarii noilor reguli se afla in special femeile si persoanele in varsta. Astfel, contrar perceptiei tuturor, Europa are o piata a muncii mult mai dinamica decat cea americana si a reusit sa creeze 24 de milioane de locuri de munca intre 1995 si 2008, fata de doar 20 de milioane in SUA.
In mai putin de 20 de ani, angajarile in randul persoanelor in varsta au crescut cu 24% in Olanda si cu 21% in Germania ca urmare a stimulentelor acordate angajatorilor sau a cursurilor de pregatire. In acelasi timp, Suedia a reusit sa angajeze 88% din femei - cea mai mare rata din tarile dezvoltate - oferind servicii sociale ieftine de ingrijire a copiilor sau a batranilor.
Stimularea muncii in randul femeilor s-a facut si prin acordarea unei indemnizatii de crestere a copilului raportata la salariu si accesul la gradinite in functie de programul de lucru al mamei. De asemenea, doar 14% din femei au un job part-time, performanta obtinuta tot prin stimulentele fiscale inteligente aplicate de guvernul suedez.
Modelul tuturor trebuie sa fie Suedia
Asta inseamna ca exista reforme puse in aplicare si care isi produc efectele. Provocarea este, insa, sa se faca un pas inainte si sa se actioneze pe trei fronturi in acelasi timp: continuarea reformei de pe piata muncii, stimularea productivitatii in sectorul serviciilor si investitiile in inovatie.
Potrivit estimarilor, daca reformele de mai sus ar fi implementate in toate tarile europene, atunci productivitatea muncii ar creste cu 9% fara sa fie redus numarul de zile libere sau sa fie marit programul de lucru.
Pana nu va reusi, Europa va ramane in spatele SUA cu majoritatea indicatorilor privind competitivitatea de pe piata muncii. Are mai putine persoane intre 55 si 64 de ani in campul muncii (51% fata de 65%), o rata mai mare a somajului (media este cu 2,5% mai mare in ultimii zece ani), mai multe femei care lucreaza doar part-time si o perioada de zile libere platite care o depaseste cu cinci saptamani pe cea din SUA.
Serviciile sunt responsabile pentru doua treimi din diferenta de productivitate dintre Europa si SUA pentru ca firmele sunt obligate sa respecte reguli care le impiedica sa se dezvolte. In comert, de exemplu, legile impiedica deschiderea unor magazine tocmai in momentul sau locul in care sunt necesare. Totusi, cand Suedia a liberalizat normele de zonare din comert productivitatea a crescut semnificativ. Daca astfel de schimbari s-ar face peste tot pe continent, atunci productivitatea ar creste cu 20%.
In ceea ce priveste investitiile in inovare, acestea ar pune bazele dezvoltarii in economiile emergente europene si in industrii precum cea a tehnologiei ecologice.
Greseala pe care Europa risca sa o faca in acest moment este sa isi amane reformele din cauza situatiei economice dificile si sa dea vina pe criza pentru intarzierea lor. Modelul care ar trebui urmat si de celelalte economii este Suedia, care a raspuns unei crize din anii 1990 cu reforme de pe urma carora are de castigat si astazi. Ca si Suedia din acea perioada, Europa ar trebui sa priveasca actuala criza ca o oportunitate de transformare a intregii regiuni.
