De ce e furtuna pe piata muncii

Fluctuatia fara precedent de pe piata fortei de munca este ca o furtuna cauzata de cresterea economica, privatizarile intarziate, cresterea salariilor si de un slab management al resurselor umane

Daca fluctuatia fortei de munca este o veste proasta pentru majoritatea angajatorilor, tendintele pe care se inscrie piata romaneasca a fortei de munca nu reprezinta vestea buna, ci vestea si mai proasta. “Romania este o tara care s-a invatat prost; s-a invatat cu o forta de munca de o calitate rezonabila, foarte prost platita si abundenta”, remarca Adrian Stanciu, Managing Director la firma de consultanta in resurse umane Human Synergistics.

El adauga ca tipul acesta de “boierie” - in care, ori de cate ori ai un post, “scoti un CV pe strada” si apar 120 de aplicanti, dintre care 80 sunt rezonabili - este pe cale de disparitie, iar, in unele industrii, a disparut deja; la fel se intampla, de cativa ani, si in cazul majoritatii profesiilor si, in special, in cele de varf. “Fluctuatia fortei de munca este, la urma urmei, o stare de normalitate, cu care va trebui sa ne obisnuim”, spune Camelia Stanculescu, general manager al firmei de resurse umane Manpower.

Ea arata ca un studiu facut de Manpower la nivel mondial a evidentiat ca, de exemplu, in SUA 75% din angajati isi cauta un loc de munca, in sensul ca sunt activi pe piata: vor fie sa plece, fie sa afle ce valoare au pe piata, fie sa-si confirme ca le este bine acolo unde sunt angajati. Un nivel atat de ridicat de interes pentru piata muncii arata atat o fluctuatie mare, cat si importanta pe care o dau angajatii americani informatiei - fata de multi dintre romani, care vor, uneori, sa plece la alta companie numai pentru ca isi imagineaza ca, in alta parte, le va fi mai bine, dar nu stiu cu adevarat daca este asa sau nu stiu daca, intr-adevar, este ceea ce isi doresc.

“Dincolo de faptul ca fluctuatia este o stare de normalitate, este un fenomen care poate avea si cauze pozitive, si negative”, precizeaza directorul general al Manpower. Ea arata ca, pe de o parte, dezvoltarea puternica a economiei si aparitia de noi investitori, care absorb o populatie activa deja angajata, determina schimbari benefice, in sensul ca duc la dezvoltarea acestor angajati, largindu-le orizontul profesional si experienta; de exemplu, daca un contabil care a lucrat timp de zece ani la o companie care face numai importuri trece la o companie de retail, invata lucruri noi si vede altfel lumea afacerilor. De asemenea, exista oameni care pleaca pentru ca isi cauta un loc de munca unde sa fie, intr-adevar, apreciati, unde pot sa se identifice cu modul de management al companiei sau unde se pot dezvolta profesional.

Obisnuinta de a-ti trimite CV-ul pe un site sau la o agentie de recrutare, pentru a exista intr-o baza de date, intra in categoria normalitatii, subliniaza Elena Nemteanu, General Manager al firmei de consultanta si recrutare Marketplus Consulting, subliniind ca este normal ca CV-ul unui angajat sa existe pe piata fortei de munca, fie “activat”, fie “in amortire” - fiindca el tocmai si-a schimbat locul de munca si nu e interesat sa plece imediat. “Dar un consultant bun in recrutare, care are experienta, stie ca dupa un anumit ciclu, de trei pana la cinci ani, in functie de industrie, pozitie si nivelul ofertei companiei respective, un candidat sau altul e mai dispus sau nu sa plece, devenind un candidat activ”, arata Elena Nemteanu.

Angajatii instabili “strica piata”

Pe de alta parte, fluctuatia poate avea si cauze negative, precum instabilitatea unor angajati (care pleaca din companie dupa numai sase luni sau un an) sau faptul ca exista o categorie de angajati care pleaca atrasi doar de o crestere de salariu, arata Camelia Stanculescu। “Pentru mare parte din categoriile de angajati, o simpla crestere de salariu nu mai este un motiv de plecare; daca initial a contat siguranta locului de munca, apoi salariul si a urmat pachetul salarial, acum conteaza, pe langa pachetul salarial, si dezvoltarea carierei, provocarea de a face performanta si recunoasterea performantei. Dar, din pacate, pentru unele categorii, precum sunt muncitorii care au salarii foarte mici, o crestere 100.000-200.000 de lei poate fi vitala; asa ca ei continua sa aiba drept obiectiv principal salariul”, adauga Camelia Stanculescu.