Noul Cod al Muncii

roiectul de lege al noului Cod al Muncii sta sub semnul austeritatii. Noile specificari se rezuma, in principal, la scaderea drepturilor angajatului si marirea indatoririlor pe care acesta le are fata de angajator. Afla care sunt noile prevederi ale Codului Muncii si ce drepturi le-au mai ramas salariatilor.

 1/8 

Perioada obligatorie de concediu neintrerupt

sxc.hu

Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt, pentru situatiile in care concediul este programat fractionat, va fi redusa de la 15 la 10 zile, propunerea fiind prevazuta in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

Proiectul de act normativ prevede ca in cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt, fata de 15 zile, prevazute in legislatia actuala.

Proiectul de lege mai prevede ca daca, pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihna cu o durata mai mare decat cea la care ar fi avut dreptul in raport cu activitatea prestata in anul respectiv, angajatorul va putea retine din salariul angajatului indemnizatia de concediu aferenta perioadei de depasire a duratei legale sau va putea opta pentru reducerea corespunzatoare a duratei concediului de odihna in anul urmator. 

Preavizul impus salariatului demisionar va fi extins

sxc.hu

Termenul de preaviz impus angajatului care demisioneaza va fi extins de la maximum 15 zile la cel putin 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, si de la 30 la 45 zile pentru salariatii cu functii de conducere, releva proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

Documentul stabileste totodata ca angajatorul va fi obligat sa inregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.

"Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere", se arata in proiect.

Forma actuala a Codului Muncii stabileste ca termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau in contractele colective de munca si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

Proiectul stabileste totodata in mod clar ca un contract individual de munca este suspendat de drept si pentru participarea la greva, dar fara ca suspendarea sa fie efectuata din initiativa salariatului. In acelasi timp, prevederea conform careia contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului ca sanctiune disciplinara va fi abrogata.

Din initiativa angajatorului, contractul individual de munca va putea fi suspendat si in cazul reducerii temporare a activitatii, nu doar a intreruperii activitatii, ca si pe durata suspendarii de catre autoritati a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pentru perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului. In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii, unitatea poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii.

Modul de realizare a obiectivelor de performanta va fi luat in calcul in ceea ce priveste concedierile colective, iar interdictia impusa angajatorul de a efectua noi incadari in munca pe locurile salariatilor concediati, timp de 9 luni de la data concedierii acestora, va fi eliminata.

In cazul in care contractul a fost suspendat pe durata cercetarii disciplinare prealabile a angajatului sau cercetarii judiciare a acestuia pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta si daca ulterior se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara, platindu-i-se o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

Salariatii nu vor putea fi concediati pe durata concediului paternal.
"De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept va prevala", se mai arata in document.

Delegarea angajatului la un alt loc de munca poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 zile si se poate prelungi cu acordul salariatului din doua in doua luni, nu cu cel mult 60 zile ca in prezent.

Care este perioada in care poate fi compensata munca suplimentara?

Perioada in care munca suplimentara poate fi compensata prin ore libere platite va fi prelungita de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

 

Documentul prevede ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia, nu in 30 de zile, cum stabileste legislatia in vigoare.

Articolul 119 din Codul Muncii, care stabileste compensarea muncii suplimentare, va fi completat cu un nou alineat, care prevede ca, in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul va avea posibilitatea de a acorda zile libere platite ce se vor constitui intr-un cont cu care acesta va putea sa compenseze, in avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.

Perioada de proba la angajare, extinsa

Perioada de proba in care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsa, iar contractul de munca poate inceta fara preaviz pe durata sau la sfarsitul acestei perioade, angajatorul avand dreptul sa incadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru acelasi post in intervalul de proba.

Noile reguli privind piata muncii sunt prevazute in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

Conform documentului, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca.

Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura trebuie sa fie specificate in contractul individual de munca.

Angajatorul va avea dreptul de a stabili obiective de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

Conform legii, o persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Va fi insa abrogata prevederea conform careia in situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.

In acelasi timp, va fi interzis cumulul a mai mult de doua functii cu norma intreaga la acelasi angajator.

Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita incadrarea in munca de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

• Cum  vor fii verficati viitorii salariati?

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice (fata de 30 zile in prezent) pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice (90 zile in prezent) pentru functiile de conducere. Aptitudinile profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap vor fi verificate tot printr-o perioada de proba de maximum 30 zile calendaristice.

Vor fi insa abrogate prevederile care stabilesc ca, in cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are un caracter exceptional care nu poate depasi 5 zile lucratoare si ca absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba de cel mult 6 luni. Va fi abrogata si interdictia de angajare succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

In schimb, noul Cod al Muncii va stabili ca, pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta printr-o notificare scrisa, dar fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti.

Pe durata perioadei de proba, salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.

La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca pe perioada executarii contractului, sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe perioada executarii contractului.

Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere directa intre salariat si angajator, reprezentand o cheltuiala efectuata de angajator, deductibila la calculul profitului impozabil si impozitata la persoana fizica beneficiara.

Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese.
Angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand din luna urmatoare notificarii scrise a angajatului privind denuntarea acesteia.

Vor fi abrogate prevederile care stabilesc ca aceasta clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum doi ani de la data incetarii contractului individual de munca si nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine.

In ceea ce priveste clauza de confidentialitate, proiectul stabileste ca partile convin astfel ca, pe toata durata contractului individual de munca, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca, in schimbul unei indemnizatii de confidentialitate lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de valabilitate a contractului.

Indemnizatia de confidentialitate lunara datorata salariatului nu este de natura salariala si se stabileste prin negociere directa intre salariat si angajator, reprezentand tot o cheltuiala efectuata de angajator, deductibila la calculul profitului impozabil, si impozitata la persoana fizica beneficiara.

Va fi abrogata prevederea actuala care stabileste ca, in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.

Documentul interzice, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite, fara sa mai faca referire la munci sau activitati "imorale", ca in legislatia actuala.

Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare.

Persoana selectata in vederea angajarii va fi informata, in afara de riscurile specifice postului, durata normala a muncii, conditiile preavizului si durata concediului, si despre obiectivele de performanta si criteriile de evaluare a realizarii acestora. Orice modificare a unuia dintre aceste elemente in timpul executarii contractului individual de munca va impune incheierea unui act aditional la contract, in 15 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, inclusiv in situatiile in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil. In prezent, situatiile in care modificarea rezulta din lege sau din contractul colectiv sunt exceptate de la aceasta obligatie.

La solicitarea salariatului, dar si a unui fost salariat, angajatorul va fi obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate

Reprezentantii salariatilor vor putea negocia contractul colectiv de munca

sxc.hu

Reprezentantii salariatilor din unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale reprezentative vor putea sa negocieze contractul colectiv de munca, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

In cazul angajatorilor la care sunt incadrati mai mult de 20 de salariati, in unitatile in care nu sunt constituite organizatii sindicale, interesele salariatilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati special in acest scop.

Proiectul de act normativ stabileste o noua atributie pentru acestia, respectiv negocierea contractului colectiv de munca.

Potrivit legislatiei in vigoare, reprezentantii salariatilor au ca atributii principale urmarirea respectarii drepturilor salariatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu contractul colectiv de munca aplicabil, cu contractele individuale de munca si cu regulamentul intern, participarea la elaborarea regulamentului intern, promovarea intereselor salariatilor referitoare la salariu, conditii de munca, timp de munca si timp de odihna, stabilitate in munca, precum si orice alte interese profesionale, economice si sociale legate de relatiile de munca si sesizarea inspectoratului de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munca aplicabil. 

Sarcina probei in conflictele de munca va reveni reclamantului, nu angajatorului

sxc.hu

Sarcina probei in conflictele de munca va reveni reclamantului, si nu angajatorului asa cum prevde legislatia in vigoare, propunerea de modificare fiind cuprinsa in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

Actualul Cod al Muncii prevede ca sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.

Proiectul de lege propune insa modificarea articolului 287 din Codul Muncii, astfel incat sarcina probei in conflictele de munca sa revina reclamantului.

Angajatorii pot obliga salariatii sa plateasca pagubele materiale

sxc.hu

Angajatorii vor avea dreptul sa oblige salariatii sa plateasca pagubele materiale inregistrate din vina acestora, intr-un termen care porneste de la 30 zile de la data comunicarii, si le vor retine din salariu contravaloarea pagubei daca acesta refuza sa achite suma in termenul stabilit.

"In situatia in care angajatorul constata ca angajatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita angajatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicari. In cazul in care angajatul refuza restituirea in termenul stabilit, angajatorul va putea recupera contravaloarea pagubei din salariul angajatului in cauza", se arata in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

Salariatii vor fi exceptati de raspundere doar pentru pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate ori pentru pagube care se incadreaza in riscul normal al serviciului. 

Durata timpului de munca va ramane la 48 ore saptamanal, inclusiv ore suplimentare

sxc.hu

Durata maxima legala a timpului de munca va fi pastrata la 48 de ore pe saptamana, dar perioada de referinta in functie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsa cu o luna, la patru luni, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

"Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana", se arata in proiect.

Actualul Cod al Muncii stabileste o perioada de referinta de 3 luni luata in calcul pentru depasirea duratei maxime a timpului de munca.

Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni (fata de 12 luni in prezent).

"Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta, dar pentru perioade de referinta care in nici un caz sa nu depaseasca 12 luni", se arata in proiect.

La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.

Aceste prevederi nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, numai in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca si in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul de munca de nivel superior. In acest caz, angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

Salariatii de noapte beneficiaza de un spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

Documentul abroga totodata prevederea conform careia durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade, respectiv o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.

Productivitatea muncii din Europa, mai grava decat datoriile

cheltuielile nu au cum sa creasca pentru ca europenii inca incearca sa isi plateasca datoriile, iar imbatranirea populatiei nu face decat sa traga in jos consumul. In acelasi timp, guvernele se chinuie sa isi reduca deficitele si au inlocuit stimulentele pentru cresterea economiei cu bugete de austeritate.

Adevarata problema este, insa, productivitatea scazuta. PIB-ul pe cap de locuitor din Europa este cu 24% mai mic decat cel din SUA, diferenta de venituri fiind de 4,5 trilioane de dolari in fiecare an, potrivit NewsWeek.

Astfel, principalul motiv pentru care economia nu creste cum ar trebui este decalajul mare de productivitate, Europa luand de una singura decizia de a avea mai mult timp liber si de a munci mai putin. Totusi, chiar si atunci cand lucreaza, europenii par sa munceasca mai putin productiv decat americanii, ceea ce inseamna ca Europa are mare nevoie de un nou val de reforme structurale pentru a se dezvolta si a-si plati datoriile.

Europa a tinut pasul cu economia SUA o perioada de timp, diferentele aparand abia la mijlocul anilor '90. Acum, studiile arata ca ea ar trebui sa-si accelereze cresterea productivitatii cu aproximativ 30% doar pentru a-si pastra acelasi ritm de crestere economica. Pentru a ajunge din urma economia SUA ar avea nevoie, insa, de mult mai mult.

Analistii care o privesc din afara pot spune ca Europa s-a opus intotdeauna reformelor dure, iar reticenta a atins punctul maxim tocmai in aceste vremuri austere. Protestele care au izbucnit in Franta din cauza varstei de pensionare sunt cea mai buna dovada in acest sens.

Cu toate acestea, europenii fac o reforma, dar in propriul stil, fara sa importe idei. In ultimii 10-15 ani a avut loc o revolutie nevazuta in care s-a relaxat legislatia muncii, iar piata muncii a crescut cu 6%. Printre beneficiarii noilor reguli se afla in special femeile si persoanele in varsta. Astfel, contrar perceptiei tuturor, Europa are o piata a muncii mult mai dinamica decat cea americana si a reusit sa creeze 24 de milioane de locuri de munca intre 1995 si 2008, fata de doar 20 de milioane in SUA.

In mai putin de 20 de ani, angajarile in randul persoanelor in varsta au crescut cu 24% in Olanda si cu 21% in Germania ca urmare a stimulentelor acordate angajatorilor sau a cursurilor de pregatire. In acelasi timp, Suedia a reusit sa angajeze 88% din femei - cea mai mare rata din tarile dezvoltate - oferind servicii sociale ieftine de ingrijire a copiilor sau a batranilor.

Stimularea muncii in randul femeilor s-a facut si prin acordarea unei indemnizatii de crestere a copilului raportata la salariu si accesul la gradinite in functie de programul de lucru al mamei. De asemenea, doar 14% din femei au un job part-time, performanta obtinuta tot prin stimulentele fiscale inteligente aplicate de guvernul suedez.

Modelul tuturor trebuie sa fie Suedia

Asta inseamna ca exista reforme puse in aplicare si care isi produc efectele. Provocarea este, insa, sa se faca un pas inainte si sa se actioneze pe trei fronturi in acelasi timp: continuarea reformei de pe piata muncii, stimularea productivitatii in sectorul serviciilor si investitiile in inovatie.

Potrivit estimarilor, daca reformele de mai sus ar fi implementate in toate tarile europene, atunci productivitatea muncii ar creste cu 9% fara sa fie redus numarul de zile libere sau sa fie marit programul de lucru.

Pana nu va reusi, Europa va ramane in spatele SUA cu majoritatea indicatorilor privind competitivitatea de pe piata muncii. Are mai putine persoane intre 55 si 64 de ani in campul muncii (51% fata de 65%), o rata mai mare a somajului (media este cu 2,5% mai mare in ultimii zece ani), mai multe femei care lucreaza doar part-time si o perioada de zile libere platite care o depaseste cu cinci saptamani pe cea din SUA.

Serviciile sunt responsabile pentru doua treimi din diferenta de productivitate dintre Europa si SUA pentru ca firmele sunt obligate sa respecte reguli care le impiedica sa se dezvolte. In comert, de exemplu, legile impiedica deschiderea unor magazine tocmai in momentul sau locul in care sunt necesare. Totusi, cand Suedia a liberalizat normele de zonare din comert productivitatea a crescut semnificativ. Daca astfel de schimbari s-ar face peste tot pe continent, atunci productivitatea ar creste cu 20%.

In ceea ce priveste investitiile in inovare, acestea ar pune bazele dezvoltarii in economiile emergente europene si in industrii precum cea a tehnologiei ecologice.

Greseala pe care Europa risca sa o faca in acest moment este sa isi amane reformele din cauza situatiei economice dificile si sa dea vina pe criza pentru intarzierea lor. Modelul care ar trebui urmat si de celelalte economii este Suedia, care a raspuns unei crize din anii 1990 cu reforme de pe urma carora are de castigat si astazi. Ca si Suedia din acea perioada, Europa ar trebui sa priveasca actuala criza ca o oportunitate de transformare a intregii regiuni.

TOP 100 Companii din FMCG

Performantele financiare obtinute de cele mai importante companii din industria bunurilor de larg consum in anul 2009 reprezinta radiografia rezultatelor modificarilor de strategie, ca reactie la criza economica.

In spatele pozitiei ocupate in TOP de fiecare companie in parte se ascund zeci de strategii aplicate sau modificate pe parcurs pentru a mentine indicatorii financiari la un nivel de performata acceptabil. Promotii in lant, discounturi la limita profitabilitatii, competitia pentru cote de piata ce nu mai depasesc un procent, rebrandinguri sau produse noi lansate pe piete in scadere au fost doar o parte din arsenalul strategic al companiilor de top in 2009. Rezultatul final al acestor schimbari a fost reducerea impactului negativ al crizei prin diminuarea profitului net total obtinut de cele 100 de companii cu numai 3,07% fata de anul 2008.

Demn de remarcat este faptul ca strategiile aplicate in mod diferit au avut in final o tinta comuna, in special pentru retaileri si producatorii de tigari, bauturi alcoolice si bauturi racoritoare. Tinta a fost cresterea cifrei de afaceri si a cotelor de piata prin sacrificarea profiturilor operationale si, in anumite cazuri, chiar prin pierderi financiare. Asa se explica faptul ca cele 100 de companii au cumulat in 2009 o cifra de afaceri mai mare cu 3,42% fata de anul 2008, in timp ce profitul net cumulat a scazut cu 3,07% fata de anul trecut. in valori reale insa, raportat la rata inflatiei care in 2009 a fost de 4,74%, afacerile companiilor din TOP 100 au scazut. Cresterea nominala de 3,42%, comparata cu tinta de inflatie a Bancii Nationale a Romaniei pentru anul 2009 - 3,5% -, indica de fapt ca obiectivul major al companiilor din TOP 100 a fost, in 2009, conservarea afacerilor in pas cu inflatia, dar obiectivul a fost ratat ca urmare a depasirii tintei de inflatie.

Asa cum era de asteptat, primele 10 pozitii ale topului sunt ocupate de mari retele din comertul modern, cei trei mari producatori si distribuitori de tigari si producatorul de bauturi racoritoare Coca Cola. Metro Cash & Carry conduce detasat in TOP 100, cu o cifra de afaceri de 5,75 miliarde lei, cu peste un miliard de lei mai mult decat ocupantul locului doi, British American Tobacco. Niciunul dintre ocupantii primelor 10 pozitii nu are o rata a profitabilitatii de peste 10%, iar asta spune mult despre prudenta cu care managementul acestor companii a abordat strategiile de depasire a crizei economice. O strategie mult diferita au adoptat companii precum Kaufland sau Artima (Carrefour Romania), care au preferat sa realizeze investitii importante in anul 2009, cu scopul declarat de a castiga cota de piata a comerciantilor traditionali care au tras obloanele ca urmare a crizei economice. Pentru aceasta categorie de companii, desi rata profitului net este negativa, rezultatele reale ale strategiei vor fi vizibile abia in anii urmatori, piata urmand sa confirme sau sa infirme viabilitatea strategiei adoptate.

COMPANII ABSENTE DIN TOP (Ministerul Finantelor nu a publicat rezultate financiare oficiale pentru anul 2009)
#	Companie	Sediu social	CAEN	Angajati 2008	Cifra de afaceri neta 2008
1	European Drinks SA	Stei, Bihor	Fabricarea altor produse alimentare	ind.	ind.
2	European Food SA	Pantasesti, Bihor	Fabricarea altor produse alimentare	ind.	ind.
3	Transilvania General Import- Export SRL	Oradea, Bihor	Comert cu ridicata al produselor alimentare, bauturi si tutun	ind.	ind.
4	Heineken Romania SA	Bucuresti	Fabricarea berii	1.24	828.881.233
5	Cadbury Romania SA	Bucuresti	Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase	828	122.981.291
6	Lemarco SA	Bucuresti	Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase	48	297.581.918
7	Romaqua Group SA	Borsec, Harghita	Productia de bauturi racoritoare nealcoolice, productia de ape minerale si alte ape imbuteliate	1.92	409.277.615
8	Strauss Romania SRL	Bucuresti	Prelucrarea ceaiului si cafelei	363	277.781.853
Din TOPUL anului 2009 lipsesc companiile pentru care Ministerul Finantelor Publice nu a publicat bilantul pentru anul respectiv, fie ca urmare a nedepunerii de catre companii a bilantului, fie ca urmare a unor litigii privind taxele si impozitele datorate statului. Printre cele mai sonore marci care nu sunt incluse in TOP, desi rezultatele financiare din anii anteriori ar fi justificat prezenta lor in cele mai mari 100 de companii din FMCG, se numara European Drinks, European Food, Heineken, Romaqua sau Strauss Romania.

TOP 10 CELE MAI PROFITABILE COMPANII DIN FMCG iN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Colgate-Palmolive Romania SRL	Bucuresti	103	278,12	22,30
2	Avon Cosmetics (Romania) SRL	Bucuresti	308	473,69	15,16
3	Wrigley Romania SRL	Bucuresti	199	219,21	14,63
4	Ana&Cornel SRL	Mizil, Prahova	685	162,18	12,15
5	Dr. Oetker RO SRL	Curtea de Arges, Arges	417	177,25	12,11
6	Elit SRL	Cugir, Alba	1172	304,89	11,67
7	Mars Romania S.R.L.	Bucuresti	81	190,2	10,94
8	Napolact S.A.	Cluj-Napoca, Cluj	389	233,28	10,51
9	Quadrant- AMROQ Beverages SRL	Bucuresti	1016	679,17	10,29
10	Beiersdorf Romania SRL	Bucuresti	64	179,02	10,22
A existat si in anul 2009 un grup de companii din TOP 100 care nu a renuntat la marjele mari de profit, cu riscul de a-si diminua cota de piata si cifra de afaceri (Tabel TOP 10 dupa rata profitului net). Cea mai mare parte a acestor companii au plusat in consolidarea brandurilor si repozitionarea lor pe segmentele de consumatori mai putin afectate de criza economica. Astfel, cea mai mare rata a profitului net a fost obtinuta de Colgate Palmolive, cu 22,30%, urmata de Avon Cosmetics cu 15,16% si de Wrigley Romania cu 14,63%. Colgate Palmolive a obtinut aceste rezultate ca urmare a procesului de restructurare de personal cu peste 60% din totalul angajatilor, in timp ce Wrigley Romania a scazut in vanzari cu peste 30 milioane lei, comparativ cu anul 2008. Doar Avon Cosmetics a reusit performanta de a mentine o rata a profitului net de peste 15 procente, in paralel cu cresterea cifrei de afaceri si a numarului de angajati.

TOP 10 COMERCIANTI dupa cifra de afaceri realizata in 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Profit net / pierdere neta 2009 (mil. lei)	Variatia cifrei de afaceri 2009 / 2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Metro Cash & Carry Romania S.R.L.	Voluntari, Ilfov	5.88	5.746,57	127,18	-4,45	2,21
2	Carrefour Romania SA	Bucuresti	7.74	4352,6	88,01	14,53	2,02
3	Kaufland Romania	Bucuresti	8.26	3.693,96	78,9	28,92	2,14
4	real,- Hypermarket Romania S.R.L.	Bucuresti	7.9	3.223,57	-245,22	21,95	-7,61
5	Selgros Cash & Carry SRL	Brasov	4.89	3.042,42	104,63	-3,78	3,44
6	Rewe Romania SRL	stefanestii de Jos, Ilfov	2.15	1.559,95	39,91	24,14	2,56
7	Romania Hypermarché SA (Cora)	Bucuresti	2.66	1.394,61	84,63	-5,08	6,07
8	Pludi Market SRL	Nedelea, Prahova	1.86	1.307,86	-73,16	28,07	-5,59
9	Auchan Romania SA	Bucuresti	3.1	1.303,2	-40,98	27,09	-3,14
10	Billa Romania SRL	Bucuresti	2.64	1.222,3	31,43	2,54	2,57
Companiile din comertul modern au demonstrat si in 2009 ca sunt motorul de dezvoltare a industriei bunurilor de larg consum. in primele 15 locuri din TOP 100 se pozitioneaza cei mai mari 10 operatori din comertul modern. Acestia cumuleaza o cifra de afaceri de 26,846 miliarde lei, reprezentand 40% din cifra de afaceri neta dezvoltata in 2009 de toate cele 100 companii din top. Un singur comerciant din TOP 10 a reusit performanta unei rate a profitului net peste rata inflatiei inregistrata in 2009 (4,74%) - Romania Hypermarche SA (Cora), companie ce a obtinut o rata a profitului de 6,07%. Pretul platit pentru aceasta performanta a fost o scadere a cifrei de afaceri cu 5,08% in anul 2009. Restul comerciantilor au utilizat promotiile ca reteta de conservare a cotei de piata, cu riscul diminuarii sau anularii profitului.

TOP 10 PRODUCATORI SI PROCESATORI DE CARNE DUPA CIFRA DE AFACERI REALIZATA IN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009(mil. lei)	Profit net / pierdere neta 2009 (mil. lei)	Variatie cifra de afaceri 2009 / 2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Unicarm SRL	Vetis, Satu Mare	1.6	448,94	1,8	12,67	0,40
2	Cristim 2 Prodcom SRL	Bucuresti	788	332,72	3,94	2,27	1,18
3	Marex SA	Braila	371	321,61	3,94	6,37	1,23
4	Agricola International	Bacau	1.76	305,2	0,32	13,08	0,10
5	Elit SRL	Cugir, Alba	1.17	304,89	35,58	-5,72	11,67
6	Transavia SA	Oiejdea, Alba	838	304,18	14,36	10,25	4,72
7	Caroli Prod 2000 SRL	Bucuresti	441	297,7	-2,92	11,03	-0,98
8	Aldis SRL	Calarasi	1.25	292,46	2,71	-13,44	0,93
9	Recunostinta Prodcom Impex SRL	Filipestii de Padure (PH)	873	277,34	7,33	3,12	2,64
10	Caroli Foods Group SRL	Pitesti	829	223,96	1,31	5,72	0,58
Producatorii si procesatorii de carne au functionat in anul 2009 la limita de avarie. Cu o singura exceptie, companiile prezente in TOP 10 nu au obtinut o rata a profitului net care sa depaseasca rata inflatiei. Exceptia – Elit SRL din Cugir – a obtinut o rata a profitului de 11,67% prin aceeasi metoda folosita de unii comercianti: sacrificarea cifrei de afaceri, care a inregistrat o scadere de 5,72% fata de anul 2008. Cele mai multe companii din TOP 10 - patru la numar – au obtinut o rata a profitului sub un procent, indicand astfel ca acest sector a fost unul dintre cele mai afectate de criza economica.

TOP 10 FURNIZORI DE PRODUSE LACTATE DUPA CIFRA DE AFACERI REALIZATA IN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Profit net / pierdere neta 2009 (mil. lei)	Variatie cifra de afaceri 2009 / 2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	SC Danone  PDPA	Bucuresti	709	434,6	27,24	2,79	6,27
2	Whiteland Import - Export	Bucuresti	423	372,87	1,99	10,48	0,53
3	SC Friesland Romania	Satu Mare	674	284,41	1,2	-10,64	0,42
4	SC Napolact  SA	Cluj	389	233,28	21,06	-3,44	9,03
5	SC Albalact SA	Oiejdea, Alba	559	225,98	26,04	18,59	11,52
6	SC Hochland Romania	Sighisoara, Mures	353	204,77	6,62	-5,33	3,23
7	SC Delaco Distribution S.A. Brasov	Codlea, Brasov	375	188,54	7,36	2,29	3,90
8	SC Dorna Lactate  SA	Suceava	746	155,36	-15,04	11,35	-9,68
9	SC Industrializarea Laptelui Mures	Mures	386	119,32	-2,14	-15,06	-1,79
10	SC Trd Tnuva Romania Dairies SRL	Popesti Leordeni, Ilfov	294	89,93	-95,57	0,92	-106,27
Topul celor mai importanti furnizori de lactate in anul 2009 evidentiaza diferente majore intre companii, ceea ce indica o reasezare atat a operatorilor din acesta piata, cat si modificari ale obiceiurilor de consum. Companiile care au obtinut in 2009 o crestere importanta a cifrei de afaceri – Albalact, Dorna Lactate si Whiteland – au obtinut rezultate total diferite in ceea ce priveste rata profitului. Albalact a mizat pe produsele lider de piata si a obtinut o rata a profitului de 11,52%, Whiteland a crescut cifra de afaceri reducand profitul aproape de 0, in timp ce Dorna Lactate a crescut cifra de afaceri cu pretul unei rate negative a profitului net. Pentru liderul pietei – Danone – anul 2009 a fost unul foarte echilibrat, cifra de afaceri fiind in crestere cu 2,79%, mai putin decat rata inflatiei, dar rata profitului fiind mai mare decat acelasi indicator cu doua procente.

TOP 10 FURNIZORI DE PRODUSE DE BAZA DUPA CIFRA DE AFACERI REALIZATA IN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Profit net / pierdere neta 2009 (mil. lei)	Variatie cifra de afaceri 2009 / 2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Bunge Romania SRL	Buzau	284	1.107,28	-42,62	40,69	-3,85
2	Agrana Romania SA	Bucuresti	694	611,96	-1,78	1,7	-0,29
3	Expur SA	Urziceni, Ialomita	572	362,98	-49,79	-38,78	-13,72
4	Titan SA	Pantelimon, Ilfov	962	242,27	7,68	-17,73	3,17
5	Zaharul Oradea SA	Oradea, Bihor	289	241	15,12	16,06	6,27
6	Prutul SA	Galati, Galati	311	214,21	0,25	-27,08	0,12
7	Dobrogea Grup SA	Constanta	793	199,77	2,25	-11,76	1,13
8	Cargill Oils SRL	Bucuresti	336	192,06	2,1	-22,73	1,09
9	Boromir Ind SRL	Ramnicu Valcea	839	179,86	0,67	-10,8	0,37
10	Argus SA	Constanta	312	139,16	-5,54	-34,91	-3,98
Cele mai importante companii din industria produselor alimentare de baza au intampinat mari dificultati in abordarea strategica a crizei economice. Doar trei din cele 10 companii au reusit sa obtina in 2009 o cifra de afaceri mai mare decat in anul anterior. Din cele trei, doar una a obtinut profit in anul fiscal 2009, celelalte doua inregistrand pierderi proportionale cu cresterea cifrei de afaceri. Celelalte sapte companii au avut scaderi considerabile ale cifrei de afaceri, cuprinse intre 10,8% si 38,78%.

TOP 10 FURNIZORI DE DULCIURI DUPA CIFRA DE AFACERI REALIZATA IN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri netă 2009	Profit net / pierdere netă 2009 (mil. lei)	Variatie cifra de afaceri 2009/2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Nestlé România SRL	Bucuresti	744	629,53	17,96	17,82	2,85
2	Kraft Foods România SA	Bucuresti	562	583,45	54,94	1,32	9,42
3	Wrigley România SRL	Bucuresti	199	219,21	32,08	-12,84	14,63
4	Mars România S.R.L.	Bucuresti	81	190,2	20,81	4,55	10,94
5	Alka Trading CO SRL	Bucuresti	303	186,33	6,65	3,81	3,57
6	Amigo & Intercost SRL	Odorheiu Secuiesc	450	181,21	4,47	3,51	2,47
7	Ferrero România SRL	Bucuresti	30	156,99	14,35	9,48	9,14
8	Supreme Chocolat SRL	Bucuresti	295	82,95	2,22	-7,16	2,68
9	Ro Star SA	Bragadiru, Ilfov	373	45,59	0,92	-0,26	2,02
10	Eurex Alimentare SA	Popesti Leordeni, Ilfov	232	32,8	-0,76	4,56	-2,32
Piata dulciurilor si a cafelei s-a dovedit cea mai putin vulnerabila la criza economica, efectele acesteia fiind imperceptibile in tabloul celor mai importante 10 companii din acest domeniu in anul 2009. Cu exceptia producatorului de biscuiti Eurex, toate companiile din top au avut rate ale profitului de peste doua procente. Liderul topului – Nestlé – a obtinut o crestere a cifrei de afaceri cu 17,82%, in timp ce Wrigley a pus accent pe o rata mare a profitului (14,63%) si a pierdut 12,84% din cifra de afaceri.

TOP 10 FURNIZORI DE PRODUSE DE INGRIJIRE A CORPULUI SI A LOCUINTEI DUPA CIFRA DE AFACERI REALIZATA IN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Profit net / pierdere neta 2009 (mil. lei)	Variatie cifra de afaceri 2009 / 2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Procter & Gamble Distribution SRL	Bucuresti	47	1.186,42	26,85	2,13	2,26
2	Unilever South Central Europe S.A.	Ploiesti, Prahova	309	749,53	-12,63	6,16	-1,69
3	Interbrands Marketing & Distribution SA	Bucuresti	1917	527,31	1,96	-33,97	0,37
4	Henkel România SRL	Bucuresti	509	571,17	48,2	-3	8,44
5	Avon Cosmetics (România) SRL	Bucuresti	308	473,69	71,83	13,47	15,16
6	Colgate-Palmolive România SRL	Bucuresti	103	278,12	62,01	6,55	22,30
7	L'Oreal România SRL	Bucuresti	129	238,1	17,05	-0,61	7,16
8	Beiersdorf România SRL	Bucuresti	64	179,02	18,3	1,26	10,22
9	Sarantis România SA	Chiajna, Ilfov	373	159,53	12,17	-0,16	7,63
10	Procter & Gamble Marketing	Bucuresti	407	118,36	10,42	-73,33	8,80
Topul celor mai importante 10 companii din industria produselor de ingrijire corporala si de intretinere a locuintei pentru anul 2009 arata o imagine foarte clara a unei piete stabilizate, dupa mai multi ani in care investitiile sau campaniile de marketing agresiv au influentat direct profiturile acestor companii. Cu exceptia Unilever South Central Europe S.A., care a inregistrat o rata negativa a profitului, celelalte companii din top au obtinut rezultate financiare pozitive. Mai mult, 7 din 10 companii au obtinut rate ale profitului peste rata inflatiei, unele ajungand chiar la 22,30%, mesajul transmis fiind ca in privinta igienei nu se fac concesii la preturi.

TOP 10 DISTRIBUITORI DUPA CIFRA DE AFACERI REALIZATA IN 2009
#	Companie	Sediu social	Angajati 2009	Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)	Profit net / pierdere neta 2009 (mil. lei)	Variatie cifra de afaceri 2009/2008 (%)	Rata profitului net 2009 (%)
1	Top Brands Distribution SRL	Otopeni, Ilfov	453	1.307,46	12,18	12,92	0,93
2	Procter & Gamble Distribution SRL	Bucuresti	47	1.186,42	26,85	2,13	2,26
3	Simba Invest SRL	Bacău	329	572,75	14	34,42	2,44
4	Interbrands Marketing & Distribution SA	Bucuresti	1.92	527,31	1,96	-33,97	0,37
5	Astral Impex SRL	Arad	512	516,65	-22,76	-18,73	-4,41
6	Macromex SRL	Bucuresti	382	466,4	9,54	3,66	2,05
7	Aquila Part Prod Com SRL	Ploiesti	1.5	375,3	3,96	9,72	1,06
8	United Euro Distribution SA	Bucuresti	194	366,03	22,71	-3,96	6,20
9	Elgeka- Ferfelis România SA	Bucuresti	462	300,05	-1,32	17,58	-0,44
10	Marathon Distribution Group SRL	Bucuresti	405	218,48	8,63	-5,19	3,95
Cei mai multi dintre distribuitorii prezenti in TOP 10 au reusit sa gaseasca linia de echilibru intre cifra de afaceri si profitul obtinut. Sub presiunea ambelor categorii de clienti - furnizori si comercianti – distribuitorii au reusit sa optimizeze operatiunile pentru a realiza rate ale profitului cuprinse intre 0,37% si 6,20%. Exceptie au facut Astral Impex din Arad, companie afectata si de o reducere a cifrei de afaceri cu peste 18 procente si Elgeka- Ferfelis Romania, companie ce cauta drumul spre profit prin cresterea cifrei de afaceri cu 17,58%.

TOP 100 FMCG in valori reale
54	companii de top au redus numarul de angajati in 2009.
8	companii au angajat cu peste 20% mai mult personal in 2009 fata de anul 2008.
1,33%	reprezinta cresterea de personal angajat in cele mai importante 100 de companii din FMCG in 2009.
42	companii au avut o cifra de afaceri mai mica in 2009, fata de anul 2008.
15,66	miliarde euro reprezinta cifra de afaceri totala a celor 100 de companii (calculata la cursul mediu 1 euro = 4,2373 lei).
24%	din companiile de top au inregistrat pierderi in anul 2009.
322	milioane euro reprezinta profitul net total obtinut de cele 100 de companii in anul 2009 (calculat la un curs mediu 1 euro = 4,2373 lei).
48	din cele 100 de companii au avut un profit mai mic sau o pierdere mai mare in 2009, in raport cu 2008.

Prognoze pesimiste pentru anul 2010

Dupa un an 2009 marcat de criza economica, in care atat comerciantii cat si producatorii au incercat sa-si pastreze clientii prin promotii in lant si prin reducerea marjelor de profit, anul 2010 a accentuat tendinta de scadere a consumului prin reducerea veniturilor populatiei, blocarea creditarii si cresterea somajului. Efectele au fost resimtite inca de la inceputul anului, dar reprezentantii companiilor de research considera ca apogeul crizei pentru industria bunurilor de larg consum se va resimti in aceasta toamna, cand cele trei efecte ale recesiunii vor actiona simultan cu cresterea costurilor energetice pentru intretinerea locuintei.

Andi Dumitrescu 
director general GfK Romania

„Evolutia pietei bunurilor de larg consum in urmatoarea perioada este foarte dependenta de deciziile Guvernului. Nu estimez insa schimbari radicale in ceea ce priveste obisnuintele de consum, dar nici o crestere a cheltuielilor pe piata FMCG. Din contra, ma astept ca acestea sa continue sa scada.”

 

Daca pentru anul 2009 efectele au fost negative asupra ratei profitului, in anul 2010 acestea vor fi resimtite in special de cifra de afaceri a companiilor din acest sector. „in primele doua luni ale acestui, an piata carnii de pasare a suferit o contractie de 18% in volum si totodata s-a manifestat o puternica scadere a pretului mediu, cifrata in prima jumatate a anului la - 13%. intre timp piata si-a revenit cantitativ, dar la momentul actual pretul mediu este mai mic decat in anul 2009 - paradoxal, in comparatie cu celalalte preturi din FGCM, care au crescut. Conditiile economice si sociale au influentat comportamentul de consum: bugetele alocate cheltuielilor sunt considerabil reduse, oamenii sunt mult mai atenti la resurse si, mai ales, la conservarea bugetului pe care il aloca diverselor cheltuieli. Unii au optat sa consume aceeasi calitate, dar in cantitati mai mici, altii au mentinut cantitatile, dar la un pret mai scazut. Din punct de vedere al volumelor, piata carnii de pasare va inregistra in 2010 o crestere de aproximativ 3%, deci putem spune ca va fi stationara. Pretul mediu mai mic la carnea de pasare va conduce la realizarea unor cifre de afaceri mai scazute in acest sector si mai ales la rezultate financiare proaste - toate acestea venind si pe fondul retragerii subventiilor in agricultura, incepand cu 1 ianuarie 2010”, sustine Grigore Horoi, presedintele companiei Agricola International.

Desi in anumite cazuri companiile au raportat conservarea cifrei de afaceri sau usoare cresteri pe primul semestru al anului 2010, trebuie sa tinem cont de faptul ca inflatia a fost, pentru primele 9 luni ale anului 7,7% si este estimata de FMI la 7,9%. Asta inseamna ca o crestere de 7 procente a cifrei de afaceri reprezinta, in termeni reali, o scadere a vanzarilor.

Gilda Lazar 
Director Corporate Affairs JTI Romania

„Volumele vanzarilor legale vor fluctua in 2011 in stransa corelatie cu politica de crestere a accizelor si cu eforturile autoritatilor de a stopa fenomenul contrabandei. Un exemplu recent despre cum legislatia poate faulta evolutia fireasca a unei industrii este un proiect legislativ adoptat recent de Senat, potrivit caruia tigaretele confiscate ar trebui valorificate. in nici o tara membra a Uniunii Europene nu sunt valorificate tigaretele confiscate. in Romania, pana acum cativa ani, tigaretele confiscate erau revalorificate de autoritati, la preturi inferioare celor practicate de producatori. Astfel, statul facea concurenta neloiala producatorilor legali (vanzand la preturi mai mici), incalcandu-le totodata dreptul de proprietate intelectuala asupra marcilor.”

 

O alta cauza a scaderii cifrelor de afaceri in anul 2010 par sa fie promotiile solicitate de comercianti. „Promotiile pe care toti jucatorii le-au dat in piata in fiecare luna din 2010 vor conduce la o reducere a profitului pana la situatii de inchidere a anului fara profit sau chiar cu pierderi. La asta se adauga cresterea exploziva a pretului la materia prima si inchiderea unui numar mare de puncte de vanzare de pe tot teritoriul tarii”, afirma Alin Giurea, presedintele Pambac.

Evaziunea fiscala este o alta cauza importanta a scaderii vanzarilor in 2010. Gilda Lazar, Director Corporate Affairs JTI Romania sustine ca „...in ceea ce priveste industria tutunului, din punct de vedere al consumului, piata este relativ inelastica. Un studiu al Bancii Mondiale releva mai de mult ca, la o crestere de pret de 10%, consumul se reduce temporar cu 4%, dupa care revine la nivelul de dinainte de scumpire. Asadar, scaderea puterii de cumparare coroborata cu cresterea preturilor la tigarete nu a dus la reducerea consumului. Care este cauza scaderii? Fumatorii au la dispoziție varianta produselor de contrabanda, mult mai ieftine. Drept urmare, volumele de vanzari pentru produsele legale au scazut, in timp ce piata neagra a explodat. Concret: cel mai ieftin pachet de tigarete din Moldova, Plugarul, costa 1 leu, cel mai ieftin pachet romanesc, Carpati, costa 9 lei. Aduse in Romania ilegal si vandute in piete, tigaretele de contrabanda sunt cumparate de cei care nu-si mai pot permite noile preturi.”

Directorul general al GfK Romania, Andi Dumitrescu, apreciaza ca nici consumul casnic nu are perspective mai bune pentru anul 2010. „Ca principale tendinte in ultimele luni, remarcam faptul ca romanii au ramas fideli produselor de baza, dar au inceput sa renunte la cele de ingrijire personala si de intretinere a locuintei”, sustine Andi Dumitrescu.

Previziuni pentru 2011 - dinamizarea falimentelor si structurarea pietei

Perspectivele pentru anul 2011 nu par sa fie mai optimiste decat cele pentru anul in curs. Operatorii considera ca va urma un an de fuziuni si achizitii, in timp ce analiștii din research recomanda prudenta in achizitii si cred ca va creste dinamica falimentelor. Presedintele Agricola International, Grigore Horoi, crede ca „o piața staționara ca volum inseamna un consum staționar la carnea de pasare. Cred ca vor avea loc falimente și achiziții, iar ulterior aceasta piața va fi una mai structurata”.

Daniel Enescu 
Partner, Daedalus Group

„Dupa parerea mea am ajuns intr-un moment in care nu exista decat o directie pentru mediul de afaceri – spre mai rau. Putem chestiona viteza cu care ne indreptam spre mai rau, dar nu vad sincer nici o speranta ca in urmatoarele luni – si chiar in urmatorul an – lucrurile sa mearga spre mai bine. Vanzarile vor scadea cu un ritm accelerat pe ultimul trimestru al anului, afectand in mod natural atat cifra de afaceri, cat și profitabilitatea firmelor din FMCG.”

 

Presedintele companiei Tymbark Maspex, Krzyoztof Grabowski, spune ca pe fondul situatiei economice actuale, principalii jucatori din aceasta piata s-au concentrat in mod special pe promotiile in store, promotii care au generat reduceri.  „in sectorul economic pe care activam putem spune ca trendul de scadere a pietei se va pastra si in anul 2011”, sustine Grabowski.

Daniel Enescu de la Daedalus apreciaza ca „...firmele multinationale se vor descurca fara doar si poate, dar pentru firmele locale va fi un cosmar. Ma astept sincer la o crestere a dinamicii falimentelor, dar am rezerve asupra inviorarii achizitiilor sau a fuziunilor. in conditii de scadere drastica a pietei si de viitor economic incert, pare mai profitabil sa lasi concurentii sa moara decat sa ii achizitionezi”.

Pentru consumul casnic, prognoza oferita de directorul general al GfK nu suna mai optimist: „Pentru anul urmator estimez o reducere cu 3-4% a consumului casnic in comparatie cu 2010. Categoriile de baza sunt cele mai putin expuse la scaderi semnificative. Castigatori in 2011, atat din perspectiva consumatorului cat si a producatorilor sau distribuitorilor de pe piata FMCG, vor fi cei care vor sesiza noile oportunitati oferite de contextul economic actual si le vor valorifica intr-un mod inteligent, in cadrul unei strategii pe termen lung”, spune Andi Dumitrescu.