Strategia pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică

Jan Peter Balkenende, Prim-ministrul olandez,
Herman Van Rompuy, Președintele Consiliului European,
Nicolas Sarkozy, Președintele Franței,
José Luis Rodríguez Zapatero, Prim-ministrul spaniol,
Georgios Papandreou, Prim-ministrul elen,
Angela Merkel, Cancelarul Federal al Germaniei
© Uniunea Europeană, 2010

Consiliul European a convenit asupra elementelor-cheie ale noii strategii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică, strategia UE 2020. Pentru preşedintele Herman Van Rompuy, care a prezidat reuniunea din 25-26 martie, strategia sintetizează modelul european de economie socială de piaţă cu o dimensiune accentuată de mediu. "Performanţele economice trebuie să fie foarte solide pentru a proteja acest model."

Strategia îşi propune să stimuleze competitivitatea şi productivitatea, fără să afecteze coeziunea socială. Pentru a atinge acest deziderat, au fost stabilite cinci obiective principale:
● reducerea sărăciei;
● o rată a ocupării forţei de muncă de 75% din populaţia de vârstă activă;
● atingerea obiectivelor UE privind clima şi energia: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice;
● reducerea ratelor abandonului şcolar şi creşterea numărului de studenţi din învăţământul superior; precum şi
● 3% din PIB al UE ar trebui investit în cercetare şi inovare.

Aceste obiective principale vor fi transformate în obiective naţionale care urmează a fi stabilite de statele membre.

UE trebuie să se concentreze asupra provocărilor privind competitivitatea şi asupra divergenţelor dintre statele membre, precum şi pe plan extern. Şefii de stat şi de guvern au solicitat coordonarea politicilor, disciplină bugetară şi reechilibrarea balanţei de plăţi.

Liderii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la priorităţile pe care UE ar trebui să le stabilească pentru summitul G20 de la Toronto, din luna iunie.

Cu privire la schimbările climatice, Consiliul European a decis să îşi reorienteze eforturile în cadrul procesului internaţional de negociere. "Uniunea îşi menţine ambiţiile privind mediul, dar ia în considerare necesitatea unei abordări pe etape după Copenhaga", a subliniat Herman Van Rompuy.

Statele membre ale zonei euro s-au arătat solidare cu Grecia prin decizia lor de a ajuta financiar această ţară, dacă este necesar. Țările zonei euro au convenit asupra unui pachet financiar care combină împrumuturile bilaterale din partea membrilor zonei euro şi finanţarea prin Fondul Monetar Internaţional (FMI). Activarea pachetului se va face la cererea guvernului elen.