În momentul în care iese din activitate, un lucrător la negru va avea o pensie medie de 120 de lei pe lună
Suma este direct proporţională cu valoarea contribuţiei plătite de angajat la bugetul asigurărilor sociale. Munca la gri a devenit deja un fenomen social, iar efectele sale încep să apară, producând pensii de mizerie. Apogeul va fi atins în 2012, când foarte multe persoane care au avut o lungă perioadă de timp în contractul de muncă salariul minim pe economie se vor pensiona.
Taxarea excesivă impusă de stat pe mâna de lucru i-a determinat pe angajatori să găsească portiţe prin care să-si salveze afacerile. Astfel, s-a ajuns ca mai mult de 70% din economia românească să producă folosind muncă la gri. Dacă în cazul lucrătorilor fără forme legale autorităţile pot lua măsuri, în această situaţie totul este la limita legii si nimeni nu poate fi sancţionat. Poate doar Guvernul care încearcă să-si acopere găurile negre din buget prin presiuni fiscale pe veniturile companiilor, practicând o impozitare ridicată a salariilor. „Lucrătorii au acceptat să muncească la gri în ideea în care veniturile lor reale sunt cu mult mai mari decât ceea ce este declarat în cartea de muncă, iar patronul doar asa îsi poate permite să-i plătească mai bine. Nu s-au gândit însă si la viitor. Încep deja să iasă la pensie persoane care ani buni au contribuit la bugetul asigurărilor sociale potrivit salariului minim pe economie. Suma pe care o primesc acesti oameni este undeva la o treime din punctul de pensie. Un calcul simplu arată că vor avea o pensie cam de 120 de lei. Acum, apele sunt încă linistite, dar în 2012 va fi o explozie de pensionari care vor realiza că nu au cu ce supravieţui“, ne-a declarat Bogdan Hossu, presedintele CNS Cartel Alfa.
Cåt plătesti, atåt primesti
Zona gri a pieţei muncii este foarte extinsă. Majoritatea companiilor practică plata dublă: un venit pe cartea de muncă, diferenţa de salariu rezultând fie dintr-o premiere, fie dintr-un contract de colaborare. Sunt însă cazuri destul de multe în care angajatul primeste restul de bani „la negru“. Practic, patronul îl plăteste „din mână“, fără a exista o evidenţă scrisă a sumelor încasate de lucrător. În aceste situaţii sunt firmele mici care luptă pentru supravieţuire, dominante fiind cele din comerţ, alimentaţie si construcţii. „Oamenii trebuie să constientizeze că munca la gri le diminuează substanţial valoarea pensiei. Atunci când se fac calculele la sfârsitul perioadei de lucru contează salariul declarat. Important este venitul pentru care ai plătit CAS. Asa că, atât cât plătesti, atât primesti la pensie“, ne-a explicat Mariana Câmpeanu, presedintele Casei Naţionale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Facilităţi doar pentru unii
Motivul pentru care munca la gri predomină în economia românească este legat direct de fiscalitatea crescută. Si, cum nu era suficient faptul că în România angajatorii plătesc salariile de două ori (unul către personal si altul tradus în taxe si impozite), Guvernul a mai venit cu o propunere demnă de un banc prost. Pornind de la criza de muncitori, Executivul s-a gândit că ar putea rezolva această problemă acordând anumite facilităţi românilor care se decid să revină la lucru în ţară. „Angajatul care a rămas în România este discriminat. Prin astfel de măsuri nu se face altceva decât să se încurajeze o migraţie în vederea obţinerii unor beneficii. E normal să se facă eforturi pentru atragerea cetăţenilor români care lucrează în străinătate, dar nu trebuie să-i persecutăm pe cei care au decis să muncească acasă. Executivul ar trebui să privească mai atent asupra a ceea ce se în-tâmplă în economia noastră si să realizeze că mâna de lucru trebuie plătită, iar angajatorii trebuie încurajaţi printr-un program fiscal coerent să declare toate veniturile“, a spus Hossu.
Unul dintre avantajele de care s-ar bucura românii care revin în ţară ar fi scutirea la plata impozitului pe venit. Este stiut deja că la ora actuală, o bună parte din lucrătorii la gri din România depun anual declaraţii de venit. Din cele 515.000 declaraţii de venit trimise de ANAF, trei sferturi aparţin unor angajaţi din zona gri. Sunt cei care, pe lângă cartea de muncă, mai au încheiat un contract de colaborare, firma angajatoare putând în acest fel să le acorde un salariu mai mare. În cazul în care statul decide că muncitorii care se întorc din străinătate nu vor mai plăti impozit pe venit, cei care sunt în ţară vor fi discriminaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu