INS: Costul orar al forţei de muncă a urcat în T2 cu 21,84%
Lipsa de muncitori, principalul motiv al creşterii salariilor
CNIPMMR: Creşterea costului orar a fost mult mai rapidă decât cea a productivităţii
Costurile orare ale forţei de muncă au crescut în trimestrul al doilea cu 21,84% faţă de perioada similară din 2007, fiind înregistrat un avans mai important pentru cheltuielile non-salariale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă a înregistrat un avans de 9,14% comparativ cu primele trei luni ale acestui an, se arată într-un comunicat al INS.
Reprezentantul Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO) este de părere că deficitul de forţă de muncă a condus la creşterea costului orar. ''Cred că principala cauză pentru care costul orar a crescut este deficitul de forţă de muncă, criza existentă de pe piaţa muncii din România. Dacă vrem să avem forţă de muncă şi să-i aducem înapoi pe toţi muncitorii din străinătate trebuie să le oferim salarii atractive, iar un pas înainte ar putea fi şi creşterea costului forţei de muncă. Totodată, trebuie să aliniem salariile cu cele din celelalte ţări membre UE şi este foarte important să le oferim salariaţilor stabilitate, pregătire şi fidelitate, dacă vrem să avem angajaţi de durată şi nu sezonieri'', a declarat pentru Curierul Naţional Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.
Majorările au fost calculate în formă ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare din perioada analizată. În formă neajustată, respectiv în funcţie de zilele calendaristice, avansul a fost de 21,82% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2007 şi de 9,26% faţă de primul trimestru al acestui an. Cele două componente principale ale costului orar al forţei de muncă sunt cheltuielile directe (salariale) şi cheltuielile indirecte (non-salariale).
Ovidiu Nicolescu: Guvernul a acceptat prea uşor unele majorări
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) este de părere că, fiind un an electoral, Guvernul a acceptat numeroase majorări mult prea uşor, fără a lua în calcul eventualele consecinţe. ''Putem vorbi de 3 factori care au condus la această creştere a costului orar al forţei de muncă, şi anume: raportul dintre cerere şi ofertă, cererea fiind mult mai mare decât oferta şi aici principalul vinovat fiind migraţia muncitorilor; un alt factor este faptul că anul acesta este un an electoral, iar Guvernul a acceptat numeroase majorări fără a sta prea mult pe gânduri, doar pentru imagine; iar un al treilea factor ar fi şi creşterea economică din ultima perioadă'', a declarat Ovidiu Nicolescu.
De asemenea, reprezentantul CNIPMMR crede că această creştere rapidă agravează şi mai mult situaţia inflaţiei.
"Trebuie menţionat faptul că urcarea salariului orar a fost mult mai rapidă decât creşterea productivităţii şi de aici se duce la o adâncire a inflaţiei, capitol la care nu stăm deloc bine'', a subliniat Nicolescu.
Profesorii au câştigat mai puţin
Potrivit INS, faţă de primul trimestru din 2008, creşteri semnificative ale indicelui trimestrial al costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată, au avut loc în activităţile din industria extractivă (32,68%), energie electrică şi termică, gaze şi apă (25,50%), transport, depozitare şi comunicaţii (16,77%), intermedieri financiare (14,27%) şi sănătate şi asistenţă socială (13,13%). Scăderi s-au înregistrat în activităţile din administraţia publică (-0,80%) şi învăţământ (-0,76%). În trimestrul II din 2008, creşterea faţă de trimestrul anterior a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 8,94%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale), de 9,76%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) - au fost de 9,11% şi, respectiv, 9,75%.
''Principala cauză ar fi creşterea salariilor''
Reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) crede că acest avans faţă de primul trimestru s-a datorat în primul rând creşterii salariilor. ''Principala cauză ar fi creşterea salariilor. Creşterea costului orar al forţei de muncă depinde într-o oarecare măsură de creşterea salariilor. Mulţi angajatori au operat măriri de salarii datorită creşterii comenzilor din ultima perioadă, datorită creşterii productivităţii etc. O altă cauză care ar putea influenţa creşterea costului forţei de muncă ar fi şi acordarea de prime de vacanţă şi de sărbători'', a declarat pentru Curierul Naţional Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.
De aceeaşi părere este şi preşedintele Confederaţiei Patronale a Industriei Serviciilor şi Comerţului (CPISC) care crede că o majorare a salariului minim conduce automat şi la o creştere a costului orar. ''Dacă a crescut salariul minim lunar, automat se va mări şi salariul mediu şi de aici costul orar al forţei de muncă. Noi, patronii, nu putem negocia costul orar, am vrea acest lucru, dar din păcate nu se poate. Nu putem fi ca americanii, care angajează oameni cu ora. Faptul că a crescut acest cost orar faţă de anul trecut nu poate fi decât un lucru benefic pentru angajaţi'', ne-a declarat Adrian Izvoranu, preşedintele CPISC.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială
Conform datelor INS, comparativ cu al doilea trimestru din 2007, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri anuale ale indicilor trimestriali ai costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată, au avut loc în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (46,26%), învăţământ (38,23%) şi energie electrică şi termică, gaze şi apă (32,22%). Creşterea cea mai mică a avut loc în intermedieri financiare (6,72%), urmată de cea din hoteluri şi restaurante (15,19%).
Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, calculat după numărul de zile lucrătoare, în privinţa cheltuielilor salariale cu forţa de muncă, a fost de 21,71%, iar pentru indicii în formă neajustată, de 21,72%. Componenta privind cheltuielile indirecte a înregistrat creşteri de 22,26%, respectiv 22,16%.
Vosganian: Costul forţei de muncă nu a crescut deloc
"În perioada ianuarie-aprilie 2008 faţă de ianuarie-aprilie 2007, productivitatea reală a muncii în economia românească a fost de 5,8% şi câştigul salarial real a crescut cu 5,8%, ceea ce înseamnă că, practic, costul forţei de muncă nu a crescut deloc", explica ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, în luna iunie, citat de NewsIn.
În 2007 faţă de 2006, în schimb, câştigul salarial real a crescut cu 12,6%, în timp ce productivitatea reală a muncii a crescut cu numai cu 3,6%, ceea ce explică puseurile inflaţioniste de anul trecut. În primele patru luni din acest an a avut loc o creştere a numărului de noi salariaţi cu 100.000 de persoane faţă de perioada similară a anului trecut şi o micşorare a numărului de şomeri cu 50.000 de persoane. În aceeaşi perioadă, câştigul salarial net a sporit cu 24,9%.
"Pentru a vedea dacă o creştere a salariilor brute sau nete pe economie se încadrează în corelaţiile economice, trebuie raportată la productivitate şi dacă e vorba de persoane din administraţie, la creşterea PIB în termeni nominali şi la evoluţia veniturilor bugetare", a mai declarat Vosganian.
Lipsa de muncitori, principalul motiv al creşterii salariilor
CNIPMMR: Creşterea costului orar a fost mult mai rapidă decât cea a productivităţii
Costurile orare ale forţei de muncă au crescut în trimestrul al doilea cu 21,84% faţă de perioada similară din 2007, fiind înregistrat un avans mai important pentru cheltuielile non-salariale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă a înregistrat un avans de 9,14% comparativ cu primele trei luni ale acestui an, se arată într-un comunicat al INS.
Reprezentantul Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO) este de părere că deficitul de forţă de muncă a condus la creşterea costului orar. ''Cred că principala cauză pentru care costul orar a crescut este deficitul de forţă de muncă, criza existentă de pe piaţa muncii din România. Dacă vrem să avem forţă de muncă şi să-i aducem înapoi pe toţi muncitorii din străinătate trebuie să le oferim salarii atractive, iar un pas înainte ar putea fi şi creşterea costului forţei de muncă. Totodată, trebuie să aliniem salariile cu cele din celelalte ţări membre UE şi este foarte important să le oferim salariaţilor stabilitate, pregătire şi fidelitate, dacă vrem să avem angajaţi de durată şi nu sezonieri'', a declarat pentru Curierul Naţional Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.
Majorările au fost calculate în formă ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare din perioada analizată. În formă neajustată, respectiv în funcţie de zilele calendaristice, avansul a fost de 21,82% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2007 şi de 9,26% faţă de primul trimestru al acestui an. Cele două componente principale ale costului orar al forţei de muncă sunt cheltuielile directe (salariale) şi cheltuielile indirecte (non-salariale).
Ovidiu Nicolescu: Guvernul a acceptat prea uşor unele majorări
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) este de părere că, fiind un an electoral, Guvernul a acceptat numeroase majorări mult prea uşor, fără a lua în calcul eventualele consecinţe. ''Putem vorbi de 3 factori care au condus la această creştere a costului orar al forţei de muncă, şi anume: raportul dintre cerere şi ofertă, cererea fiind mult mai mare decât oferta şi aici principalul vinovat fiind migraţia muncitorilor; un alt factor este faptul că anul acesta este un an electoral, iar Guvernul a acceptat numeroase majorări fără a sta prea mult pe gânduri, doar pentru imagine; iar un al treilea factor ar fi şi creşterea economică din ultima perioadă'', a declarat Ovidiu Nicolescu.
De asemenea, reprezentantul CNIPMMR crede că această creştere rapidă agravează şi mai mult situaţia inflaţiei.
"Trebuie menţionat faptul că urcarea salariului orar a fost mult mai rapidă decât creşterea productivităţii şi de aici se duce la o adâncire a inflaţiei, capitol la care nu stăm deloc bine'', a subliniat Nicolescu.
Profesorii au câştigat mai puţin
Potrivit INS, faţă de primul trimestru din 2008, creşteri semnificative ale indicelui trimestrial al costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată, au avut loc în activităţile din industria extractivă (32,68%), energie electrică şi termică, gaze şi apă (25,50%), transport, depozitare şi comunicaţii (16,77%), intermedieri financiare (14,27%) şi sănătate şi asistenţă socială (13,13%). Scăderi s-au înregistrat în activităţile din administraţia publică (-0,80%) şi învăţământ (-0,76%). În trimestrul II din 2008, creşterea faţă de trimestrul anterior a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 8,94%, iar pentru cea privind cheltuielile indirecte (non-salariale), de 9,76%. Creşterile înregistrate de cele două componente - pentru indicii în formă brută (neajustată) - au fost de 9,11% şi, respectiv, 9,75%.
''Principala cauză ar fi creşterea salariilor''
Reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) crede că acest avans faţă de primul trimestru s-a datorat în primul rând creşterii salariilor. ''Principala cauză ar fi creşterea salariilor. Creşterea costului orar al forţei de muncă depinde într-o oarecare măsură de creşterea salariilor. Mulţi angajatori au operat măriri de salarii datorită creşterii comenzilor din ultima perioadă, datorită creşterii productivităţii etc. O altă cauză care ar putea influenţa creşterea costului forţei de muncă ar fi şi acordarea de prime de vacanţă şi de sărbători'', a declarat pentru Curierul Naţional Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.
De aceeaşi părere este şi preşedintele Confederaţiei Patronale a Industriei Serviciilor şi Comerţului (CPISC) care crede că o majorare a salariului minim conduce automat şi la o creştere a costului orar. ''Dacă a crescut salariul minim lunar, automat se va mări şi salariul mediu şi de aici costul orar al forţei de muncă. Noi, patronii, nu putem negocia costul orar, am vrea acest lucru, dar din păcate nu se poate. Nu putem fi ca americanii, care angajează oameni cu ora. Faptul că a crescut acest cost orar faţă de anul trecut nu poate fi decât un lucru benefic pentru angajaţi'', ne-a declarat Adrian Izvoranu, preşedintele CPISC.
Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială
Conform datelor INS, comparativ cu al doilea trimestru din 2007, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri anuale ale indicilor trimestriali ai costului orar al forţei de muncă, în formă ajustată, au avut loc în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (46,26%), învăţământ (38,23%) şi energie electrică şi termică, gaze şi apă (32,22%). Creşterea cea mai mică a avut loc în intermedieri financiare (6,72%), urmată de cea din hoteluri şi restaurante (15,19%).
Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, calculat după numărul de zile lucrătoare, în privinţa cheltuielilor salariale cu forţa de muncă, a fost de 21,71%, iar pentru indicii în formă neajustată, de 21,72%. Componenta privind cheltuielile indirecte a înregistrat creşteri de 22,26%, respectiv 22,16%.
Vosganian: Costul forţei de muncă nu a crescut deloc
"În perioada ianuarie-aprilie 2008 faţă de ianuarie-aprilie 2007, productivitatea reală a muncii în economia românească a fost de 5,8% şi câştigul salarial real a crescut cu 5,8%, ceea ce înseamnă că, practic, costul forţei de muncă nu a crescut deloc", explica ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, în luna iunie, citat de NewsIn.
În 2007 faţă de 2006, în schimb, câştigul salarial real a crescut cu 12,6%, în timp ce productivitatea reală a muncii a crescut cu numai cu 3,6%, ceea ce explică puseurile inflaţioniste de anul trecut. În primele patru luni din acest an a avut loc o creştere a numărului de noi salariaţi cu 100.000 de persoane faţă de perioada similară a anului trecut şi o micşorare a numărului de şomeri cu 50.000 de persoane. În aceeaşi perioadă, câştigul salarial net a sporit cu 24,9%.
"Pentru a vedea dacă o creştere a salariilor brute sau nete pe economie se încadrează în corelaţiile economice, trebuie raportată la productivitate şi dacă e vorba de persoane din administraţie, la creşterea PIB în termeni nominali şi la evoluţia veniturilor bugetare", a mai declarat Vosganian.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu