Firmele din construcţiile de maşini, din sistemul bancar şi din comerţ cumulează cel mai mare număr de salariaţi
„Săptămâna Financiară” a întocmit clasamentul primilor 50 de angajatori din mediul privat după numărul contractelor de muncă înregistrateca fiind active la 1 octombrie 2011. Acest top are la bază datele oficiale existente în REVISALşi indică domeniile economice în care dinamica personalului este una pozitivă. De asemenea, arată cum două investiţii majore realizate de Renault şi Ford au reuşit să antreneze alte infuzii importante de capital, materializate în deschiderea unor companii a căror producţie este legată direct de construcţia de maşini şi care au atras, în perioada de criză economică, o mare parte din forţa de muncă activă din ţara noastră. De altfel, sectorul auto a constituit colacul de salvare pe care s-a sprijinit întreaga industrie de la noi, generând efecte pozitive şi în export.
Peste 260.000 de contracte de muncă au fost înregistrate în baza REVISAL de către 50 de companii private. Economia României se sprijină în mare parte pe aceste firme care susţin, prin banii viraţi la buget, asigurările sociale, dar şi producţia industrială, comerţul şi sectorul financiar. De asemenea, ele înglobează o mare parte din forţa activă de pe piaţa muncii din ţara noastră.
OMV Petrom rămåne angajatorul nr. 1
Compania cu cel mai mare număr de salariaţi este în continuare OMV Petrom, care are 21.441 de contracte de muncă în baza REVISAL. Chiar dacă se poate observa o scădere faţă de anii precedenţi, în care personalul era mult mai numeros, jucătorul din sectorul energetic se află la mare distanţă faţă de celelalte firme din top. Cele mai multe concedieri au fost realizate de această companie în 2009 şi 2010, când în jur de 10.000 de salariaţi au rămas fără job. Astfel, de la 33.311 lucrători, câţi a declarat OMV Petrom în 2008, s-a ajuns ca la 1 octombrie 2011 firma să apară în structura REVISAL cu puţin peste 21.000 de contracte de muncă. Petrom, controlat de grupul austriac OMV, este angajatorul care a trecut prin cel mai dur proces de restructurare desfăşurat pe plan local. De altfel, societatea a avut de suferit şi din cauza crizei economice, care a determinat-o să-şi regândească business -ul în aşa fel încât pierderile să fie cât mai mici.
Un şoc similar a avut loc şi în cazul unui alt jucător important din industrie. ArcelorMittal Galaţi, firmă de care depinde soarta unui întreg judeţ, a concediat în ultima perioadă mii de oameni. Nici intervalul 2010-2011 nu a făcut excepţie, combinatul reducându-şi personalul de la 9.297 la 8.465 de muncitori.
Investiţiile Renault şi Ford generează joburi în lanţ
Poziţia secundă în clasamentul angajatorilor privaţi revine constructorului de maşini din Piteşti, Automobile Dacia, care are în jur de 14.000 de contracte de muncă. Investiţia francezilor de la Renault nu a generat doar angajările operate de firma care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Argeş. Topul întocmit de SFin arată că există alte zeci de companii care au ales să investească în România şi să utilizeze mâna de lucru din ţara noastră datorită faptului că aici au piaţă de desfacere pentru producţia realizată.
De altfel, în zona fabricanţilor de piese şi echipamente electrice pentru autovehicule s-a înregistrat cea mai semnificativă dinamică a personalului. Takata Petri România, ocupantă a unui loc fruntaş în Top 50 angajatori privaţi, avea anul trecut 5.025 de lucrători pentru ca în această lună să declare 5.927 de salariaţi. Încadrări noi a făcut şi SC Delphi Packard România SRL. Astfel, compania care îşi desfăşoară activitatea în Arad „a sărit” într-un singur an de la 3.582 de angajaţi la 5.573, în timp ce „sora” sa din judeţul Timiş şi-a mărit personalul de la 2.876 la 4.607 muncitori.
La fel s-a întâmplat şi cu alţi furnizori ai constructorului de maşini din Piteşti. În plus, venirea unui alt investitor puternic din acest domeniu, Ford, a crescut şi mai mult interesul companiilor active în acest tip de business. De altfel, în clasamentul întocmit de SFin apar nu mai puţin de 12 firme care au legătură directă cu acest sector economic.
Foarte mulţi romåni activează în sistemul bancar
Un număr mare de salariaţi continuă să lucreze şi în sistemul bancar. Instituţia de creditare cu personalul cel mai semnificativ este BCR, pentru care muncesc 11.375 de români. Şi Raiffeisen Bank are înregistrate 8.859 de contracte de muncă, în timp ce personalul Piraeus Bank numără 4.389 de lucrători. Din această zonă însă veştile legate de soarta salariaţilor nu sunt prea bune, riscul unor disponibilizări colective fiind tot mai mare. Pericolul cel mai mare există în cazul băncilor cu capital elen, care sunt obligate de pierderile înregistrate de companiile-mamă să-şi redimensioneze cheltuielile şi automat să-şi regândească schema de personal.
Lanţurile de magazine au ţinut sus rata angajărilor
Retailul şi-a continuat expansiunea şi în perioada de criză, iar acest lucru s-a reflectat foarte bine şi în volumul salariaţilor. Printre cele mai mari companii care au făcut angajări în ultimul an se detaşează Kaufland şi Dedeman. Kaufland România are acum 9.385 de contracte de muncă, ocupând poziţia a patra în Top 50 angajatori privaţi. Anul trecut operatorul de retail avea doar 8.237 de salariaţi.
Şi în cazul Dedeman creşterea este destul de spectaculoasă, firma raportând la 1 octombrie 5.174 de contracte de muncă, în timp ce anul trecut avea doar 3.282 de angajaţi.
În Top 50 angajatori privaţi sunt incluse şi multe firme care activează în protecţie şi pază, dar şi câteva companii din resurse umane. Apariţia acestor societăţi în clasament îşi găseşte explicaţia în schimbarea Codului Muncii. Să nu uităm că baza de date REVISAL conţine numărul de contracte active, aici putând figura şi persoanele care au un angajament de muncă pe perioadă limitată. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că în ultimul an s-a înregistrat o dezvoltare puternică a leasingului de personal.
Cine s-a fript cu Nokia...
Numărul mare de contracte înregistrat de fiecare firmă prezentă în acest clasament poate constitui însă şi un motiv de îngrijorare. Plecarea neaşteptată a gigantului Nokia arată că orice companie străină care a venit şi a investit în ţara noastră poate alege să se retragă în orice moment. O astfel de ieşire de pe piaţa autohtonă ar avea efecte semnificative atât în plan social, cât şi în plan economic. Efectivul de salariaţi aflaţi în evidenţele primilor 50 de angajatori din România reprezintă cam 5% din forţa activă din ţara noastră. Prin urmare, orice disponibilizare realizată de aceste companii se simte foarte puternic, putând provoca o reacţie în lanţ. În plus, multe dintre aceste firme depind una de alta, iar ieşirea uneia din sistem ar duce la prăbuşiri succesive.
Angajatorul stat a tot disponibilizat
Politica de personal a firmelor private este cu atât mai importantă cu cât în zona controlată de stat se înregistrează de câţiva ani disponibilizări masive, iar şomerii rezultaţi trebuie reactivaţi pe piaţa muncii şi nu se poate face acest lucru decât dacă apar joburi noi.
Dacă aparatul administrativ continuă să fie supradimensionat, în cazul societăţilor subordonate Guvernului s-au reuşit reduceri importante ale numărului salariaţilor. Acest lucru este reflectat şi de clasamentul angajatorilor companii de stat. În anii precedenţi poziţiile fruntaşe erau ocupate de Romsilva, de firmele active în transportul feroviar sau de Poşta Română. Acum aceste entităţi ocupă primele locuri în topul societăţilor care operează cele mai multe disponibilizări. În acest moment firma subordonată statului cu cel mai mare număr de salariaţi este Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) pentru care muncesc 11.989 de angajaţi.
În ultimii ani, CFR Marfă a pierdut prin concedieri în jur de 8.000 de lucrători, ceea ce reprezintă 35% din personalul firmei. Unii dintre aceşti oameni au avut soluţia unor pensionări anticipate, dar sunt şi multe cazuri în care s-a ajuns la şomaj. O altă firmă a statului care a generat un volum important de disponibilizaţi este Romsilva. De aici au fost nevoiţi să plece peste 5.000 de lucrători. Şi angajaţii CFR Călători au avut de suferit din cauza unor programe de restructurare, peste 2.000 de persoane fiind afectate.